Sistem „zip” la alcătuirea listelor electorale: Soluții pentru o reprezentare echitabilă
Introducerea cotelor de gen a dus la o creștere a numărului de femei candidate, însă poziționarea lor pe ultimele locuri în listele electorale continuă să limiteze numărul celor care ajung efectiv în poziții elective. În același timp, din cei circa 160.000 de cetățeni cu dizabilități ai R. Moldova, niciunul nu a obținut un mandat de deputat la alegerile parlamentare din 2025.
Prezență aproape nulă a persoanelor cu dizabilități
Pentru persoanele cu dizabilități, situația este, potrivit Nataliei Covrig, una de „prezență aproape nulă”. Potrivit notei analitice CPD/PNUD prezentate la eveniment, persoanele cu dizabilități reprezintă circa 7% din populația R. Moldova și aproximativ 5% din electorat, însă la alegerile parlamentare din septembrie 2025 niciun candidat cu dizabilități nu a obținut un mandat, iar monitorizarea derulată în zece raioane a identificat un singur caz de participare activă a unui candidat cu dizabilitate locomotorie la dezbateri electorale.
Barierele identificate sunt cumulative:
Infrastructurale – doar 5.7% din secțiile de votare la alegerile din 2025 erau complet accesibile, potrivit datelor PNUD/INFONET;
Informaționale – niciunul dintre site-urile celor 23 de concurenți electorali analizați în 2025 nu respecta integral standardele internaționale de accesibilitate web, iar doar trei televiziuni au oferit interpretare mimico-gestuală la dezbateri;
Juridice – legislația electorală privează automat de drept de vot persoanele puse sub tutelă deplină printr-o hotărâre judecătorească.
Accesibilitatea sediilor de partid ilustrează aceeași tendință: din 55 de sedii ale partidelor politice evaluate în campania 2025, doar trei au fost considerate funcțional accesibile pentru persoane cu dizabilități, adică sub 6%.
Cele mai vehiculate soluții, discutate luni, 22 iunie, la o masă rotundă organizată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Moldova, propun alternarea candidaților pe liste după un sistem de tip „zip”, o cotă minimă de 5% pentru persoanele cu dizabilități pe listele electorale, revizuirea regulii care privează automat de drept de vot persoanele puse sub tutelă și colectarea sistematică a datelor pe care R. Moldova nu le are în prezent.
Sistemul „zip” este un mecanism de reprezentare folosit la alcătuirea listelor electorale, prin care candidații de sexe diferite sunt plasați strict alternativ (F-B-F-B sau B-F-B-F). Acesta este conceput pentru a asigura o reprezentare echitabilă și a preveni marginalizarea unui anumit gen în competițiile politice.
Cercetătoarele Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Alina Andronache și Natalia Covrig, au prezentat constatările a două analize ale organizației: una despre eficiența sistemului de cote duble de gen, alta despre barierele din calea participării politice a persoanelor cu dizabilități.
Cota dublă, care impune minimum patru candidați de sex opus la fiecare zece locuri pe listă și o cotă minimă de 40% a produs un efect numeric real: la alegerile locale din 2023, femeile au reprezentat 45.3% dintre candidații la funcția de consilier raional sau municipal și 47.2% dintre candidații la funcția de consilier local, potrivit monitorizării CPD.
Problema, au explicat Andronache și Covrig, este poziționarea. Regula „patru din zece” este respectată formal, candidatele fiind sistematic plasate spre coadă, exact în zona din care partidele rareori reușesc să distribuie mandate. Rezultatul este o cotă de candidatură îndeplinită pe hârtie, însă o subreprezentare reală.
În același context, deputata Ludmila Adamciuc a oferit o perspectivă personală, descriind dificultatea de a combine o funcție publică cu îngrijirea copiilor.
„Efortul pe care îl depune o femeie atunci când își asumă o funcție publică este colosal”, a spus ea, adăugând că majoritatea femeilor din public au confirmat, prin gesturi, că au trăit experiențe similare, precum cea de a-și fi lăsat copilul bolnav acasă pentru a nu rata vreo ședință importantă la muncă.
Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica, a prezentat perspectiva instituției electorale, subliniind limitele structurale ale mandatului Comisiei.
„Nicio secție de votare deschisă pe teritoriul Republicii Moldova nu este proprietatea Comisiei Electorale Centrale”, a punctat acesta.
Majoritatea covârșitoare aparțin autorităților publice locale sau centrale, ceea ce limitează capacitatea CEC de a impune singură accesibilizarea lor. Vicepreședintele Postica a recunoscut explicit că, fără mobilizarea autorităților care administrează aceste clădiri, nicio instituție electorală nu poate rezolva singură problema.
În același sens, lipsa unor date dezagregate privind candidații cu dizabilități nu reflectă, potrivit CEC, o reticență a instituției de a publica informații, ci absența unei surse oficiale din care aceste date ar putea fi extrase, pentru sex și vârstă. CEC se bazează pe Registrul de stat al populației, în timp ce pentru dizabilitate nu există un registru echivalent la care instituția să aibă acces.
Pavel Postica a declarat că, în registrul de stat al alegătorilor gestionat de CEC, sub 1.000 de persoane sunt private de drept de vot printr-o hotărâre judecătorească definitivă. În același timp, potrivit Raportorului Special al ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, citată în nota analitică CPD/PNUD, aproximativ 4.000 de persoane cu dizabilități se aflau în 2024 sub regim de tutelă deplină în R. Moldova, categorie care, conform Codului Electoral, pierde automat dreptul de vot.
Recomandarea de a elimina legătura automată dintre tutelă și pierderea dreptului de vot are, la nivel european, un precedent legislativ: Spania a eliminat, prin lege organică, toate prevederile care permiteau restrângerea dreptului de vot al persoanelor cu dizabilități, invocând explicit obligațiile asumate prin Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD), ratificată și de R. Moldova în 2010.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a ajuns la o concluzie similară în 2010, împotriva Ungariei, calificând pierderea automată a dreptului de vot pentru persoanele aflate sub tutelă drept o încălcare a dreptului la alegeri libere. Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități a confirmat repetat, prin observații generale și concluzii privind alte state, că evaluările capacității juridice nu pot constitui temei pentru excluderea de la vot.
CITIȚI ȘI:
