Revista presei | Al doilea summit R. Moldova – Uniunea Europeană; Avertisment privind majorarea TVA la medicamente
Presa națională își focalizează atenția asupra celui de-al doilea summit R. Moldova – Uniunea Europeană, dar continuă să urmărească și discuțiile publice cu privire la reforma fiscală pentru 2027. Din presă mai aflăm că începând cu 24 iunie, în Republica Moldova intră în vigoare noi restricții privind consumul produselor din tutun și nicotină.
UE confirmă la Bruxelles viitorul european al Republicii Moldova și accelerează negocierile de aderare, titrează Ziarul Național, care rezumă Declarația comună semnată în urma celui de-al doilea Summit Republica Moldova – UE.
Cel de-al doilea summit Moldova – Uniunea Europeană poate fi interpretat prin trei perspective majore – politică, economică și strategică – susține Daniel Vodă, expert asociat pentru politică externă și comunicare strategică la IPRE. Solicitat de IPN, acesta a precizat că Uniunea Europeană transmite tot mai clar că Republica Moldova nu mai este privită doar ca un vecin vulnerabil, ci ca parte a securității europene, într-un context în care Chișinăul este tot mai integrat în arhitectura de securitate a continentului.
Republica Moldova cere UE un proces de integrare europeană bazat pe merit și se declară pregătită să câștige ”această cursă contra cronometru” - scrie Deutsche Welle. Potrivit publicației, în cadrul celui de al doilea summit UE - Moldova, dedicat aprofundării relațiilor cu UE și evaluării progreselor în procesul de aderare, s-a discutat despre banii pe care îi va primi Moldova și despre reformele pe care Chișinăul trebuie să le implementeze rapid în domenii precum justiția, securitatea și energia, notează publicația.
Uniunea Europeană va debloca încă 523 milioane de euro pentru Republica Moldova până la sfârșitul anului, dacă autoritățile de la Chișinău vor finaliza reformele asumate, scrie Radio Chisinau, care o citează pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Bruxellesul a promis, totodată, un nou pachet de sprijin pentru securitate de 120 de milioane de euro, precum și fonduri suplimentare pentru combaterea atacurilor hibride și consolidarea infrastructurii de frontieră, precizează sursa citată.
Procesul de extindere a Uniunii Europene este dictat de necesitatea de a sprijini statele aflate în prima linie a confruntării cu agresiunile externe, cum este cazul Republicii Moldova. Evaluarea pe principiul meritocrației ar putea oferi avantaje în raport cu alte state candidate, consideră politologul român Cristian Pîrvulescu, care apreciază ritmul reformelor și capacitatea echipelor de negociere de la Chișinău, notează postul public Moldova 1.
De pe primele pagini ale publicațiilor naționale aflăm comentariul ministrului Sănătății, Emil Ceban, cu privire la reforma fiscală pentru 2027. Oficialul a avertizat că majorarea TVA la medicamente ar putea distruge sistemul medical din Republica Moldova. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la radiodifuzorul public. Oficialul a explicat că sistemul de sănătate din Republica Moldova este unul vulnerabil, iar majorarea TVA va afecta direct capacitatea de compensare a medicamentelor pentru pacienții cu patologii cronice, scrie Newsmaker. Ministrul a precizat că instituția a elaborat un aviz negativ de șapte pagini privind proiectul politicii fiscale, transmis Ministerului Finanțelor, notează autorul articolului.
Iar Moldova 1 îl citează pe expertul economic Stas Madan, potrivit căruia, uniformizarea TVA în economie poate genera „șocuri de tranziție” și creșteri de prețuri, însă susține că efectele vor fi resimțite doar pentru o perioadă scurtă de timp. Expertul menționează că reforma fiscală vine pe fondul unor constrângeri bugetare tot mai evidente, generate de mai mulți ani de dezechilibre și crize suprapuse. Potrivit lui Stat Madan, reforma fiscală este corelată și cu necesitatea ajustării salariale în sectorul bugetar, unde există dezechilibre între diferite categorii de angajați.
Agenția IPN îl citează pe ministrul finanțelor, Andrian Gavriliță, potrivit căruia statul nu poate crește salariile și cheltuielile publice pe termen lung, dacă nu adună mai mulți bani la buget și dacă se bazează prea mult pe împrumuturi. Ministrul a explicat că problema apare din cauza dezechilibrului dintre cheltuielile și veniturile statului provenite din taxe și impozite. Potrivit lui, în ultimii ani, cheltuielile au crescut mai repede decât economia, mai ales din cauza ajutoarelor sociale și a altor plăți publice, iar acest lucru a pus presiune pe buget.
Proiectul politicii fiscale pentru 2027, aflat în consultări publice și promovat ca o reformă de simplificare și modernizare a sistemului fiscal, a devenit unul dintre cele mai dezbătute subiecte ale momentului, în contextul în care mediul de afaceri și experții atrag atenția asupra modului în care este derulat procesul de consultare și asupra gradului de claritate al schimbărilor propuse, constată Ziarul de Gardă. În opinia Veronicăi Sirețeanu, directoare adjunctă a AmCham Moldova și fostă ministră a Finanțelor, calendarul actual al reformei este unul accelerat, ceea ce reduce semnificativ capacitatea părților interesate de a analiza în profunzime impactul modificărilor asupra economiei. Aceasta este de părere că multe dintre dezbaterile și întrebările apărute în spațiul public nu vizează obiectivele reformei, ci modul concret în care aceasta urmează să fie implementată.
În presa din stânga Nistrului, în ultimele săptămâni, se poate observa clar că problemele financiare și economice din regiune nu mai par să fie o prioritate a regimului de la Tiraspol, atenția sa focusându-se pe propagarea dezinformărilor despre planul de reintegrare al Chișinăului, constată Veridica. Potrivit publicației, atacurile administrației separatiste la adresa Chișinăului sunt completate de amenințările și falsurile lansate de puterea de la Moscova. Totuși, din cauza crizei economice din regiune, concediile profesorilor vor continua să fie achitate în rate, iar malul drept al Nistrului și piața Uniunii Europene salvează în conitnuare comerțul regiunii separatiste, menționează autorul articolului. Potrivit presei din regiune, în timp ce Tiraspolul sărbătorește Ziua Rusiei, oamenii sunt tot mai îngrijorați pentru ziua de mâine.
De pe Jurnal.md aflăm că începând cu 24 iunie, în Republica Moldova intră în vigoare noi restricții privind consumul produselor din tutun și nicotină, iar lista locurilor în care fumatul este interzis va fi extinsă. Noile prevederi se aplică atât țigărilor obișnuite, cât și țigaretelor electronice, produselor din tutun încălzit și altor dispozitive care emit aerosoli toxici, atrage atenția jurnal.md. Potrivit noilor reguli, fumatul va fi interzis inclusiv pe terenurile de sport, în grădinile zoologice, în parcurile acvatice, pe teritoriile aferente piscinelor, pe plaje, în pasajele pietonale subterane, dar și în stațiile de transport public și în zonele destinate îmbarcării și debarcării pasagerilor.
NordNews relatează că mai mulți locuitori ai raionului Florești au fost sancționați pentru arderea ilegală a deșeurilor vegetale, în urma unor controale și razii desfășurate de inspectorii de mediu. Potrivit Inspectoratului pentru Protecția Mediului, valoarea totală a amenzilor aplicate se ridică la 35.000 de lei. În timpul verificărilor, inspectorii au depistat și un caz de tăiere ilegală a cinci arbori din intravilanul satului Soloneț, comuna Roșietici. Persoana responsabilă a fost amendată cu 5.000 de lei, iar prejudiciul adus mediului a fost estimat la peste 3.800 de lei, atrage atenția NordNews.
