Revista presei internaționale | Putin reia vechile condiții de pace; Trump sugerează o abordare mai dură față de Rusia
Presa internațională descrie evoluțiile legate de războiul ruso-ucrainean, inclusiv perspectiva unor eventuale negocieri de pace. Problemele apărute în procesul de aderare a Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană, precum și criza din Orientul Mijlociu, se numără printre alte teme abordate de presa străină.
Rusia ar fi pregătită pentru negocieri de pace doar pe baza așa-numitelor „acorduri de la Istanbul” din 2022, a declarat citat de Unian președintele rus Vladimir Putin. Publicația amintește că acel proiect de acord ar fi prevăzut neutralitatea Ucrainei, limitări privind cooperarea militară externă și menținerea sub control rus a unor teritorii ocupate. Potrivit Unian, liderul de la Kremlin a invocat și alte „principii” de negociere, precum „realitățile de pe teren”, repetând afirmația că procesul de pace ar fi fost blocat exclusiv de Kiev. Unian notează că Putin a prezentat atacurile ucrainene asupra unor obiective din Rusia drept o încercare de consolidare a poziției înaintea unor eventuale negocieri.
Reuters informează că Rusia a acuzat oficial Statele Unite că ar fi renunțat la înțelegerile care, potrivit Moscovei, ar fi fost stabilite între Vladimir Putin și Donald Trump în timpul summitului din Alaska din august anul trecut. Potrivit agenției, în ultimele zile, trei oficiali ruși de rang înalt au transmis mesaje similare, acuzând Washingtonul că nu și-ar fi respectat obligațiile asumate, în timp ce ministrul de externe Serghei Lavrov a sugerat că întâlnirea putea fi doar o manevră tactică americană pentru consolidarea poziției Ucrainei. Reuters notează că schimbarea tonului Kremlinului apare pe fondul presiunilor crescute asupra armatei și economiei ruse, inclusiv după intensificarea atacurilor ucrainene cu drone asupra unor obiective din interiorul Rusiei. Agenția de presă remarcă însă că Washingtonul nu a confirmat niciodată existența unor acorduri privind concesiile teritoriale cerute de Moscova în schimbul înghețării frontului.
Financial Times scrie că Donald Trump ar fi impresionat de atacurile Ucrainei asupra unor obiective de pe teritoriul Rusiei, ceea ce-l face să ia în calcul o poziție mai dură față de sectorul energetic rus și noi sancțiuni împotriva Moscovei. Potrivit surselor publicației, Trump ar putea fi mai deschis acum către o susținere activă a Ucrainei și către exercitarea de presiuni asupra Rusiei pentru încheierea războiului. Totuși, oficialii ucraineni citați de Financial Times rămân sceptici că liderul american va transforma aceste intenții în acțiuni concrete.
În Rusia se adâncește criza de combustibil din cauza atacurilor cu drone ucrainene asupra infrastructurii petroliere a acesteia, scrie The Moscow Times, precizând că restricțiile la vânzarea benzinei au fost introduse în regiunea Hantî-Mansiisk, care produce aproximativ 40% din petrolul rus. Potrivit publicației, mai multe stații „Gazpromneft” au limitat alimentarea la 40 de litri de benzină și 80 de litri de motorină per client, măsuri extinse ulterior și în alte regiuni, pe fondul unor restricții similare deja active în peste 50 de regiuni ale Federației Ruse. În condițiile în care aproape o treime din capacitățile de rafinare ar fi fost oprite, Energy Intelligence estimează că producția de rafinare a scăzut la începutul lunii iunie sub 4 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din ultimii 21 de ani. Analizele la care face referire The Moscow Times arată că Rusia se confruntă cu un risc de deficit de combustibil și ia în calcul importuri și controlul prețurilor, în timp ce unele sectoare avertizează inclusiv asupra problemelor în aviație din cauza lipsei de carburanți.
Radio Free Europe descrie situația complicată în care s-a pomenit dictatorul belarus Alexandr Lukașenko după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a acuzat că permite utilizarea unor stații de retransmisie de pe teritoriul țării sale pentru ghidarea rachetelor și dronelor rusești către orașe ucrainene. Postul de radio amintește că Zelenski a cerut Minskului să dezactiveze aceste echipamente într-un termen de o săptămână, avertizând că, în caz contrar, forțele de apărare ale Ucrainei ar putea distruge aceste obiective. Acest ultimatum pune autoritățile belaruse într-o situație dificilă, acestea fiind prinse între presiunea Kievului și dependența de Moscova, comentează Radio Free Europe. Kremlinul a reacționat deja prin anunțarea unei întâlniri între Vladimir Putin și Aleksandr Lukașenko pentru discutarea situației, în timp ce experții occidentali intervievați de postul de radio avertizează asupra riscului extinderii conflictului. Minsk-ul evită deocamdată orice declarație publică, strategie menită să prevină implicarea directă a Belarusului în război, în pofida presiunilor venite din partea Rusiei, spun analiștii citați de Radio Free Europe.
Atlantic Council publică o analiză în care susține că obiectivul declarat de președintele rus Vladimir Putin la începutul invaziei pe scară largă — „demilitarizarea” Ucrainei — a produs rezultatul opus. Potrivit publicației, în loc să slăbească armata ucraineană, războiul a contribuit la transformarea acesteia într-o forță militară modernă, cu experiență de luptă și capacități tehnologice avansate. Autorul articolului notează că, după ani în care victoria Rusiei părea inevitabilă, percepția internațională asupra conflictului s-a schimbat, iar tot mai mulți analiști vorbesc despre o posibilă schimbare de direcție în favoarea Kievului. Atlantic Council subliniază că această evoluție nu este rezultatul unui singur eveniment, ci al procesului prin care Ucraina a devenit capabilă nu doar să reziste armatei ruse, ci și să lovească obiective aflate la mare distanță de linia frontului.
The Times informează că NATO se pregătește pentru viitoarele conflicte armate în care mii de drone coordonate prin sisteme de inteligență artificială ar putea avea un rol decisiv. Potrivit publicației, generalul-maior Adrian Cholponi, reprezentant al Comandamentului Aliat pentru Transformare, susține că armatele occidentale trebuie să se adapteze în următorii cinci ani la o nouă formă de război bazată pe sisteme autonome și atacuri în roi. Oficialul NATO afirmă că Ucraina testează deja astfel de tehnologii, iar experiența de pe front demonstrează impactul major al dronelor asupra logisticii și operațiunilor militare. The Times notează că Alianța trebuie să-și reformeze rapid sistemele de achiziții și dezvoltare militară pentru a reduce decalajul tehnologic, întrucât evoluția inteligenței artificiale și a sistemelor fără pilot avansează mai repede decât procesele tradiționale de înzestrare.
Politico își concentrează atenția asupra obstacolelor generate de guvernul Ungariei în calea aderării Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Publicația subliniază că premierul maghiar Peter Magyar a blocat un pas procedural esențial pentru avansarea proceselor de aderare ale celor două state, împiedicând adoptarea unei poziții comune a celor 27 de țări membre ale blocului comunitar. Potrivit publicației, Kievul și Chișinăul au înregistrat un progres important după ce statele UE au aprobat în unanimitate deschiderea oficială a negocierilor asupra reformelor din primul grup de capitole. Politico amintește că premierul maghiar Peter Magyar s-a opus aderării accelerate a Ucrainei la Uniunea Europeană, blocând deschiderea simultană a tuturor etapelor de negocieri. Această decizie complică și parcursul european al Republicii Moldova, tratată la pachet cu Ucraina în procesul de integrare europeană, remarcă Politico. Publicația amintește că anterior fostul premier Viktor Orban a blocat ani la rând avansarea parcursului european al Ucrainei, iar acum Ungaria rămâne singurul stat care se opune noii inițiative.
Statele Unite au suspendat pentru 60 de zile aplicarea sancțiunilor care interziceau de decenii comerțul cu petrol și produse petroliere din Iran în dolari, transmite BBC. Potrivit postului britanic, măsura permite temporar servicii bancare, asigurări și tranzacții legate de producția și transportul petrolului iranian, reducând dependența de rețelele de intermediari. BBC subliniază că această decizie face parte dintr-un memorandum de înțelegere americano-iranian care prevede ridicarea graduală a sancțiunilor, în schimbul unor angajamente privind controlul activităților nucleare și stabilitatea regională. Totuși, Teheranul contestă existența unor noi obligații, în timp ce detaliile finale ale unui eventual acord rămân încă în negociere, conchide BBC.
Senatul Statelor Unite a adoptat o rezoluție prin care îi cere președintelui Donald Trump să retragă forțele americane din conflictul cu Iranul, relatează CNN. Este un semnal clar că operațiunea militară nu are sprijin deplin în Congres, comentează postul de televiziune, precizând că rezoluția a fost aprobată cu 50 de voturi pentru și 48 împotrivă. Cu toate acestea, documentul nu are putere de lege și nu necesită semnătura președintelui, fiind considerat simbolic de administrația Trump, remarcă CNN. Aceeași sursă notează că inițiativa democraților privind limitarea prerogativelor militare ale președintelui a obținut treptat susținere și din partea unor republicani, provocând nemulțumirea liderului de la Casa Albă. În același timp, administrația Trump susține că nu există un conflict activ din care trupele americane ar trebui retrase, invocând încetarea luptelor și negocierile pentru un acord permanent cu Iranul.
