Revista presei interbelice: Fotbalul chișinăuian ajungea în elita României
Ziarul Dimineața scria o știre venită din Uniunea Sovietică, precum că la clinica stomatologică din Kiev și la Institutul Dentar din Moscova, medicii experimentau un material neobișnuit pentru plombe: oase de pește. Medica căuta soluții...
La 12 ani de la moartea regelui Carol I, colonelul Constantin Leon publica un apel emoționant în ziarul Dimineața, în care reproducea fragmente din testamentul suveranului și cerea îndeplinirea ultimei sale dorințe: aducerea rămășițelor pământești în capitală și ridicarea unui mausoleu și a unui monument național.
Autorul propunea o amplă subscripție publică, la care să contribuie militarii, funcționarii, muncitorii, elevii și instituțiile din întreaga țară. Dorința exprimată în articol nu s-a împlinit: Carol I odihnește și astăzi la Mănăstirea Curtea de Argeș, însă memoria sa a rămas cinstită prin monumente și comemorări.
Ziarul Dimineața ne dădea și informația sportivă... Fotbalul chișinăuian ajungea în elita României. Ziarul anunța că ,,Fulgerul” Chișinău se calificase în faza finală a Campionatului Național, între cele mai bune opt echipe ale țării. În sferturile de finală, formația din Chișinău urma să întâlnească Maccabi Cernăuți, în timp ce celelalte dueluri erau Colțea Brașov – AMEF Arad și Stăruința (Törekvés) Oradea – Chinezul Timișoara.
Pentru Chișinău era un moment important: „Fulgerul” reprezenta Basarabia în faza finală a campionatului României și lupta pentru un loc în semifinalele competiției. Am răsfoit în avans să văd rezultatul, dar vă spun săptămâna viitoare cum s-a încheiat.
În ziarul Romania Nouă apărea un articol de la un corespondent care a străbătut satele județului Lăpușna. El scria că principala grijă a oamenilor era munca câmpului și hrana până la noua recoltă. Descria cum mulți țărani trăiau din mămăligă cu cireșe, iar uneori își mai alinau foamea cu câte o cană de vin „primoiu”. Cu toate lipsurile, observa un lucru care îi dădea speranță: tot mai mulți părinți spuneau că vor mânca „mămăligă cu ceapă”, însă nu-și vor lăsa copiii fără școală. Oamenii începeau să creadă că adevărata ieșire din lipsuri este educația copiilor.
Ziarul Adevărul relata că, în timpul congresului regional al Partidului Țărănesc de la Chișinău, fostul ministru al Basarabiei și fost președinte al Sfatului Țării, Ion Inculeț, a purtat discuții cu lideri țărăniști despre posibilitatea unei viitoare înțelegeri politice între liberali și țărăniști. Potrivit articolului, Inculeț considera că o apropiere între cele două formațiuni ar putea deveni posibilă în decurs de un an. Este o dovadă că, după Unire, Ion Inculeț a rămas unul dintre cei mai influenți oameni politici ai Basarabiei, implicat nu doar în administrație, ci și în negocierile dintre marile partide ale vremii.
Ziarul Lupta scria că s-au împlinit douăzeci de ani de la moartea lui Ibsen. Nicăeri data nu a fost reținută și nu a prilejuit omagiile la care amintirea uriașului gânditor avea tot dreptul. Dacă în 1926 presa regreta că aniversarea lui Ibsen trecuse aproape neobservată, astăzi Ibsen este comemorat în întreaga lume, iar marile aniversări dedicate lui au fost marcate la 100 de ani in 2006 cu fast in Norvegia, iar piesele sale astăzi sunt marcate prin festivaluri și noi montări.
Același ziar scria despre un soi de escrocherie...a fost arestat un bărbat pe nume Al. Marinescu, care se prezenta drept medic fără să poată dovedi acest lucru. Potrivit articolului, acesta înșela oamenii, cerând bani pentru lemne sau promițând intervenții și favoruri apoi dispărea.
Printre cei păgubiți s-ar fi aflat un comisar, după care a fost prins. Metodele s-au schimbat, însă escrocheriile au rămas. După 100 de ani astăzi, escrocheriile se fac tot mai des prin telefon, internet sau chiar cu ajutorul inteligenței artificiale. Lecția rămâne aceeași: fiți prudenți!
Autor: Dan Melnic
