Între Marele Zid Chinezesc și micul prag părintesc de la Răzeni: O moldoveancă, „actriță” în filmele turnate în China
„Mă simt moldoveancă, dar ador Beijingul”. Ana Jalbă-Qin își împarte sufletul, deja de 27 de ani, între două lumi complet diferite - între măreția Zidului Chinezesc și casa părintească din Răzeni, raionul Ialoveni, acum proprietatea fiului ei, „moldoveanul” Yan Yan Qin.
Plăcintele doamnei Ana, coapte după rețeta gospodinelor de la Răzeni, sunt recunoscute imediat de moldovenii stabiliți în China. Acestea sunt nelipsite de la activitățile diasporei sau de la alegerile organizate de misiunea diplomatică a R. Moldova la Beijing, unde alegătorii de aici sunt întâlniți cu bucate moldovenești.
„Toți concetățenii știu că doamna Ana va face și ne va întâlni, mai ales la alegeri, când vin din toată China, cu plăcinte. Diaspora noastră e mică, de circa 200 de persoane, dintre care circa 25 la Beijing, dar suntem uniți, ne ajutăm cum putem unii pe alții”, ne spune fosta angajată a Spitalului de Stat din Chișinău, numit anterior Spitalul Cancelariei de Stat.
Iubitul i-a „găsit” viitorul soț
Coptul plăcintelor pare să reprezinte pentru Ana Jalba-Qin, în vârstă de 60 de ani, o metodă de supraviețuire emoțională la circa 7.000 de kilometri distanță de locul în care s-a născut și a făcut studii muzicale și medicale.
„La 20 de ani, m-am îndrăgostit, iar soarta mi s-a schimbat radical. Învățam la ’Ștefan Neaga’ - dirijare corală, dar nu am absolvit. Muzica nu intra în planurile iubitului meu, așa cum nici medicina nu a fost în planurile mele, dar dragostea face minuni. Anume medicina mi-a ales soarta”, a rememorat Ana Jalbă-Qin, într-un interviu pentru Teleradio-Moldova.
Soarta a „căutat-o” la spitalul în care lucra atunci când se afla în concediu și i-a „lăsat” un număr de telefon.
„Iubitul meu învăța 'ieroglifele' chinezești și își dorea să cunoască nativi pentru a putea vorbi chineza. Eu eram în concediu atunci când la spital a venit ’chinezul meu’... Medicul cu care lucram i-a cerut, pentru mine, numărul de telefon, iar el a întrebat dacă ’fata e frumoasă’... Peste un timp, ne-am întâlnit și i-am spus de ce am avut nevoie să-l cunosc. El vorbea o română stâlcită și era mereu cu dicționarul subțioară -studiase româna la Universitatea de limbi străine din Beijing”, povestește doamna Qin.
Totuși, cel care s-a prezentat „atașat la Ambasada Chinei în R. Moldova” nu a vrut să-i cunoască iubitul pentru a-l învăța chineză, ci să-și exerseze româna la întâlnirile cu ea.
„Așa am început a ne întâlni, s-a îndrăgostit de ochii mei mari. Așa și mi-a spus - m-am speriat de ochii tăi”, își amintește femeia, adăugând că relația pe care o avea de mai mult de zece ani cu băiatul din R. Moldova nu ducea nicăieri, deși dânsa își dorea, la 30 de ani, familie și copii.
Actriță în filme chinezești
În noiembrie 1999, doamna Ana se afla deja la Beijing, iar în ziua nunții a „plâns mult”, dându-și seama că „înapoi nu pot să mai merg”.
În China s-a adaptat mai greu, pentru că, pe atunci, „nu prea erau străini, eram singuratică”.
„Apoi, soțul mi-a găsit de lucru într-un magazin angro, în zona în care venea toata lumea străină pentru a cumpăra marfă. La început, soțul mergea cu mine, apoi am întâlnit și moldoveni, ruși, ucraineni etc. de la care am primit și alte oferte de lucru”, ne spune doamna Ana.
În ultimii ani, moldoveanca din China a apărut în mai multe filme turnate la Beijing, în rolul secundare sau de fundal: „În timpul pandemiei, am primit o ofertă, apoi alta, alta... În total, am vreo 50 de filmări, inclusiv publicitate”.
De când s-a stabilit la Beijing, și-a făcut un obicei din a merge în fiecare vară, „pe o lună-două”, la Răzeni, unde „mă simt acasă”, luându-și inclusiv fiul, care „știe multe despre Moldova”.
„Discutăm și în prezent des, în trei, despre originea mea. Fiul vorbește româna forte bine. Apropo, și soțul vorbește o română perfectă și acasă – o condiție de-a mea. Vorbim numai română, pentru ca fiul să nu uite. Eu categoric nu vorbesc chineza cu ei, de aceea chineza mea nu este excelentă, dar pentru mine e destul ca să mă pot deplasa singură unde vreau”, punctează Ana Jalbă-Qin.
Fericită „la capătul lumii”
Potrivit ei, „Beijingul e un oraș superb”. De aceea, pentru moldovenii care ajung în China, conaționala noastră are recomandări clare: să viziteze neapărat Marele Zid Chinezesc și să guste celebra rață de Beijing.
Deși e departe de casă, Ana Jalbă-Qin se străduiește să fie la curent cu tot ce se întâmplă, iar vestea că R. Moldova a deschis, pe 15 iunie curent, negocierile de aderare la UE pe primul cluster a bucurat-o: „Altfel nici nu se poate. Am luptat și eu pentru a ajunge unde suntem acum”.
„Chinezoaica nu voi fi niciodată, soțul m-a îndrăgit și mă iubește anume pentru că sunt moldoveancă. Nu am regrete că am acceptat propunerea de a veni în China. Sunt o femeie fericită aici, la capătul lumii”, conchide Ana Jalbă-Qin.
CITIȚI ȘI:
Succes construit peste hotare: Un moldovean din Rezina conduce o companie în Spania
Soprana de la Cotiujenii Mari, singura moldoveancă din corurile a două opere belgiene de prestigiu
FOTO | Un parc din Madrid, numit „Mărțișor”: Spaniolii, învățați să confecționeze mărțișoare
De la cozonacii bunicii din Orac la brutăriile din Bruxelles. Povestea moldovencei Senina Cojocari
