Revista presei internaționale | Putin neagă existența crizei de carburanți în Rusia; SUA și Iran au oprit din nou atacurile reciproce revenind la negocieri
Presa internațională relatează despre impactul atacurilor aeriene ale Ucrainei asupra infrastructurii petroliere din Rusia. Mai multe publicații își concentrează atenția asupra noilor dispute dintre SUA și Iran în conflictul din Orientul Mijlociu. Efectele grave ale valului de căldură care s-a abătut asupra Europei se numără printre alte teme abordate de presa străină.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că problemele provocate de atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice și a altor obiective strategice din Rusia nu au un caracter critic, deși au generat anumite dificultăți și un deficit temporar. Potrivit BBC, liderul de la Kremlin a afirmat că una dintre principalele priorități este creșterea rapidă a producției de sisteme de apărare antiaeriană și adaptarea acestora la noile tehnologii utilizate de Ucraina. Putin a subliniat, citat de aceeași sursă, că obiectivul principal este protejarea civililor și reducerea impactului asupra economiei și industriei. Totodată, el a menționat existența unor contacte privind soluționarea conflictului din Ucraina și a unor noi propuneri, fără a oferi însă detalii suplimentare, remarcă BBC.
În contrast cu declarațiile optimiste ale lui Putin, Unian scrie că situația privind aprovizionarea cu carburanți în Rusia se agravează pe fondul atacurilor ucrainene cu drone asupra infrastructurii petroliere. Potrivit publicației, mai multe stații ale companiei Gazprom Neft au introdus limite la vânzarea benzinei și motorinei, probleme similare fiind semnalate și în Crimeea anexată, care se confruntă și cu o criză energetică. Noile atacuri ucrainene asupra unor rafinării din regiunile Krasnodar și Iaroslavl ar putea amplifica presiunile asupra pieței de carburanți din Rusia, notează Unian.
The Washington Post notează în același context că presiunea asupra economiei ruse este amplificată de criza carburanților, estimând că unele rafinării-cheie atacate de forțele ucrainene ar putea rămâne nefuncționale pe termen lung. Potrivit ziarului, fondul suveran al Rusiei este sub presiune, iar deficitul bugetar a depășit nivelurile planificate. Analiștii citați de The Washington Post apreciază că, în ciuda presiunilor interne, conducerea de la Kremlin nu vrea să accepte concesii pentru încheierea războiului, fiind mai degrabă dispusă pentru o nouă escaladare a conflictului.
Șeful Agenției de Informații Externe a Poloniei, colonelul Paweł Szota, avertizează că Rusia și-ar putea continua agresiunea militară împotriva Ucrainei timp de mai mulți ani, cu tentative de destabilizare a statelor NATO. Într-un interviu pentru Rzeczpospolita, oficialul polonez a declarat că președintele rus Vladimir Putin este „prizonierul propriei înfrângeri” și că este dispus să accepte costuri economice și sociale majore pentru a obține un rezultat pe care să-l prezinte ca pe o victorie. Potrivit lui Szota, serviciile de informații poloneze analizează inclusiv scenarii privind provocări ruse în statele baltice, în condițiile în care Moscova consideră flancul estic al Alianței un obstacol în calea obiectivelor sale geopolitice.
Ministerul Apărării din Lituania nu vede în prezent indicii privind pregătirea unui atac militar de amploare al Rusiei asupra statelor baltice, însă avertizează că riscul unor acte de sabotaj rămâne ridicat, transmite LRT. Radiodifuzorul public de la Vilnius consemnează că declarația a fost făcută după apariția unui material în The Guardian, potrivit căruia Moscova ar putea pregăti provocări în statele baltice sau în Polonia. Conform LRT, autoritățile lituaniene consideră că astfel de informații pot contribui la amplificarea tensiunilor în regiune, dar subliniază că amenințarea principală vizează acțiuni împotriva infrastructurii critice. Ministerul Apărării de la Vilnius a declarat, citat de aceeași sursă, că asemenea mesaje urmăresc și slăbirea sprijinului occidental pentru Ucraina, prin distragerea atenției de la dificultățile Rusiei pe front.
Deutsche Welle relatează că ministrul german de externe Johann Wadephul se va întâlni luni cu secretarul de stat american Marco Rubio, în cadrul vizitei sale în America de Nord și de Sud. Potrivit sursei, principalele teme ale discuțiilor care au loc înaintea summitului NATO de la Ankara vor fi repartizarea responsabilităților în cadrul Alianței, sprijinul pentru Ucraina și tensiunile recente dintre SUA și Iran. Înaintea deplasării, Wadephul a subliniat importanța menținerii unității occidentale în domeniul securității, afirmând că viitorul securității euroatlantice depinde de capacitatea statelor NATO de a rămâne unite, notează Deutsche Welle. Postul german subliniază că, după întrevederea cu Rubio, ministrul Johann Wadephul va participa la summitul Mercosur din Paraguay și va efectua vizite în Argentina și Brazilia.
Hurriyet Daily News informează că o delegație a Uniunii Europene condusă de Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe Kaja Kallas va efectua marți o vizită în Turcia, cu câteva zile înainte de summitul NATO de la Ankara. Din delegație vor face parte și comisarii europeni Marta Kos și Magnus Brunner, urmând să aibă întrevederi cu oficiali turci de rang înalt, inclusiv cu ministrul de externe Hakan Fidan și cel al finanțelor Mehmet Șimșek, detaliază publicația. Potrivit ziarului, discuțiile vor acoperi teme variate, de la Ucraina și Orientul Mijlociu până la migrație, liberalizarea vizelor și extinderea Uniunii Europene. Vizita este interpretată ca un semnal de apropiere între UE și Turcia, în pofida tensiunilor persistente dintre părți privind statul de drept și blocajul procesului de aderare din 2016 pentru această țară, comentează Hurriyet Daily News.
Axios relatează că Statele Unite și Iranul au convenit să oprească atacurile reciproce pentru a negocia mâine în Qatar soluțiile privind deblocarea circulației navelor comerciale prin strâmtoarea Ormuz. Publicația amintește că acordul de încetare a focului semnat pe 17 iunie a fost afectat după ce, la sfârșitul săptămânii trecute, Iranul a lansat atacuri cu drone și rachete asupra bazelor militare americane din Bahrein și Kuweit, ca răspuns la loviturile aeriene efectuate sâmbătă de Statele Unite asupra unor obiective de pe teritoriul iranian. Armata americană reacționase la rândul său la atacuri cu drone iraniene asupra unor nave care treceau prin strâmtoarea Ormuz și care, potrivit Teheranului, folosiseră o rută neautorizată prin apele Golfului Persic, relevă Axios. Publicația amintește că Statele Unite și Iranul au semnat un memorandum prin care Teheranul se angaja să asigure timp de 60 de zile trecerea sigură a navelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz - una dintre cele mai importante rute maritime din lume, prin care sunt transportate aproximativ o cincime din livrările globale de petrol și gaze naturale.
Euronews semnalează că Franța se confruntă cu unul dintre cele mai severe valuri de căldură din ultimii ani, temperaturile extreme fiind asociate cu aproximativ o mie de decese suplimentare înregistrate în ultimele 5 zile. Postul paneuropean de televiziune face referire la datele autorităților sanitare franceze, potrivit cărora aproximativ 85% dintre persoanele decedate aveau peste 65 de ani. În Paris, autoritățile au introdus mai multe măsuri pentru reducerea presiunii asupra serviciilor de urgență, inclusiv restricții privind consumul de alcool în spațiile publice și amânarea unor evenimente. Valul de căldură a afectat o mare parte a Europei, temperaturi de peste 40°C fiind înregistrate și în alte țări precum Spania și Germania, iar Marea Britanie a consemnat cea mai ridicată temperatură pentru luna iunie din istoria măsurătorilor, remarcă Euronews.
The Telegraph scrie că adjuncta primarului Parisului pentru relații internaționale, Audrey Pulvar, a criticat comentariile unor turiști și influenceri americani care au ironizat Franța pentru lipsa sistemelor de aer condiționat în contextul valului record de căldură din Europa. Oficialul francez a afirmat că Statele Unite poartă o parte din responsabilitate pentru fenomenele climatice extreme, invocând nivelul ridicat al emisiilor de gaze cu efect de seră și impactul acestora asupra încălzirii globale. Potrivit publicației, doar aproximativ un sfert dintre gospodăriile franceze dispun de aer condiționat, însă temperaturile extreme au determinat o creștere bruscă a cererii pentru astfel de dispozitive. Dezbaterea privind adaptarea Franței la caniculă a apărut în contextul unui val de căldură sever care a afectat mai multe regiuni europene și a generat noi discuții privind politicile climatice, consemnează The Telegraph.
