Revista presei internaționale | Autoritățile Rusiei denaturează cauza crizei de carburanți din țară; Presat de Moscova, liderul Belarusului cere sprijinul Chinei
Presa internațională relatează despre efectele războiului ruso-ucrainean asupra economiei și societății ruse, precum și despre încercările Moscovei de a controla percepția publică privind consecințele conflictului. Mai multe publicații comentează relațiile dintre China și Belarus pe fondul întâlnirii liderilor celor două țări la Beijing. Situația energetică din Europa și negocierile privind securitatea rutelor maritime din Orientul Mijlociu se numără printre alte subiecte abordate de presa străină.
The New York Times notează că autoritățile ruse încearcă să minimizeze efectele războiului asupra populației, prezentând criza carburanților și atacurile ucrainene cu drone drept incidente separate, fără a explica amploarea reală a situației. Potrivit publicației, Moscova evită să recunoască legătura dintre loviturile asupra rafinăriilor și problemele de aprovizionare cu combustibil, iar atacurile asupra unor regiuni din Rusia sunt descrise prin formule precum „incidente” sau „ajustări operaționale”. Ziarul subliniază că autoritățile evită inclusiv introducerea unor măsuri de protecție civilă, argumentând că Rusia nu se află oficial în stare de război. Experții citați de The New York Times apreciază că această strategie urmărește controlul percepției publice, însă diferența tot mai mare dintre realitatea observată de cetățeni și mesajele oficiale reprezintă o provocare pentru Kremlin.
CNN relatează că intensificarea campaniei ucrainene cu drone a adus pentru prima dată în peste patru ani efectele directe ale războiului în viața cotidiană a populației din Rusia, prin atacuri asupra rafinăriilor, terminalelor petroliere și infrastructurii militare. Postul american notează că aceste lovituri au contribuit la apariția penuriei de combustibil și la presiuni economice vizibile, forțând chiar autoritățile ruse să recunoască dificultăți legate de stocurile de benzină și să ia în calcul restricții la exportul de motorină. În ciuda acestor evoluții, CNN subliniază că Vladimir Putin își menține linia politică, fiind puțin probabilă o schimbare de strategie sau o negociere în termeni de compromis. Campania ucraineană afectează economia de război a Rusiei, dar nu este suficientă pentru a forța Kremlinul să renunțe la obiectivele sale, în condițiile în care orice concesie ar putea fi prezentată intern ca o înfrângere, constată CNN.
CBS News relatează, citând evaluări ale unor bloggeri militari ruși și surse de informații occidentale, că pe anumite sectoare ale frontului durata medie de supraviețuire a soldaților ruși poate fi extrem de redusă. Aceștia ar supraviețui în jur de 30 de minute înainte de a fi uciși de dronele ucrainene. CBS News observă că aceste informații, deși dificil de verificat independent, apar tot mai frecvent în canalele militare ruse. Aceeași sursă face referire la estimările serviciilor britanice și ucrainene potrivit cărora pierderile Rusiei ar ajunge la sute de mii de morți și peste un milion de victime totale. CBS News subliniază că, în pofida acestor pierderi, deficitul de militari afectează ambele tabere, inclusiv forțele ucrainene.
Administrația președintelui american Donald Trump a luat decizii care au contribuit indirect la schimbarea dinamicii războiului ruso-ucrainean, constată The Telegraph. Publicația subliniază că Washingtonul nu și-a propus să sprijine Kievul, însă reducerea implicării americane și diminuarea restricțiilor privind loviturile asupra teritoriului rus au permis Ucrainei să atace mai intens infrastructura energetică și militară a Rusiei. Aceste operațiuni au afectat capacitățile de rafinare și export ale Rusiei, provocând scăderea producției de carburanți și amplificând presiunile asupra economiei ruse, remarcă The Telegraph. Ziarul apreciază că Occidentul ar trebui să intensifice sprijinul pentru Ucraina prin livrări de armament, consolidarea apărării aeriene și utilizarea activelor rusești înghețate pentru finanțarea efortului de război.
Ucraina este privită în Occident nu doar ca beneficiar al sprijinului militar, ci ca un pilon strategic al apărării europene, constată Foreign Policy. Potrivit cercetătorilor citați de publicație, diminuarea garanțiilor americane determină Uniunea Europeană să depindă tot mai mult de capacitățile militare ale Kievului și să regândească modul de împărțire a responsabilităților în domeniul apărării. Analiza Consiliului pentru Relații Externe arată că tensiunile dintre SUA și Europa au alimentat pregătiri pentru scenarii în care Washingtonul ar reduce implicarea în securitatea continentului, inclusiv prin consolidarea mecanismelor europene de apărare. Foreign Policy apreciază că, datorită experienței acumulate în războiul de amploare cu Rusia, Ucraina a devenit unul dintre puținele elemente capabile să contribuie decisiv la descurajarea Moscovei, iar integrarea sa în arhitectura de securitate occidentală devine esențială pentru viitorul apărării europene.
BBC comentează vizita neanunțată a președintelui belarus Aleksandr Lukașenko la Beijing, apreciind că liderul de la Minsk încearcă să folosească relația cu China pentru a contrabalansa dependența tot mai mare de Rusia. Potrivit postului britanic, Beijingul este interesat să mențină stabilitatea Belarusului, considerată o rută importantă pentru proiectele comerciale chineze către piața europeană, dar și pentru protejarea investițiilor sale din această țară. În cadrul întâlnirii cu Xi Jinping, liderul chinez a declarat că relațiile dintre Beijing și Minsk au atins un „vârf istoric” și a reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și independența Belarusului. BBC notează că întrevederea are loc pe fondul presiunilor exercitate de Moscova asupra lui Lukașenko pentru o apropiere mai mare de pozițiile Rusiei în războiul împotriva Ucrainei.
Axios relatează că Statele Unite și Iranul au convenit asupra suspendării schimbului de atacuri, în contextul reluării negocierilor privind deblocarea circulației navelor comerciale prin strâmtoarea Ormuz. Potrivit surselor citate de publicație, discuțiile ar urma să aibă loc la Doha, după ce întâlnirea planificată inițial în Elveția privind programul nuclear iranian a fost redirecționată către problema securității acestei rute maritime strategice. Axios notează că acordul intervine după o nouă escaladare, marcată de atacuri iraniene asupra unui petrolier în Golf și lovituri americane asupra unor obiective militare din Iran, care au afectat înțelegerea privind încetarea focului. Publicația amintește că negocierile vizează aplicarea memorandumului de înțelegere prin care Teheranul s-a angajat să asigure timp de 60 de zile trecerea sigură a navelor comerciale prin strâmtoarea Ormuz.
Financial Times avertizează că Uniunea Europeană ar putea intra în următorul sezon rece cu cele mai scăzute rezerve de gaze din ultimii cel puțin 15 ani, ceea ce ar putea provoca noi presiuni asupra prețurilor pentru consumatori și companii. Ziarul face referire la estimările companiei de consultanță Wood Mackenzie, care arată că la finalul perioadei de umplere a depozitelor nivelul acestora ar putea ajunge la doar 76%, după ce sezonul de refacere a stocurilor a început cu rezerve mult sub nivelul obișnuit. Publicația notează că situația a fost influențată de reducerea livrărilor de gaze naturale lichefiate prin strâmtoarea Ormuz, scăderea producției din Qatar și Emiratele Arabe Unite, dar și de incertitudinile legate de aprovizionarea viitoare. Comisia Europeană apreciază că nivelurile actuale nu reprezintă un risc imediat pentru securitatea energetică, însă analiștii intervievați de Financial Times semnalează că o iarnă rece sau reducerea suplimentară a importurilor ar putea duce la creșterea prețurilor.
Politico dezvăluie că 50 de eurodeputați au cerut Federației Internaționale de Fotbal (FIFA) să investigheze posibile încălcări ale regulilor de neutralitate politică de către președintele său, Gianni Infantino, în legătură cu instituirea și acordarea unui premiu al păcii. Într-o scrisoare citată de publicație, aleșii europeni susțin o plângere a organizației FairSquare, care contestă decizia de a crea „Premiul pentru pace FIFA” și de a-l acorda președintelui american Donald Trump, apreciind că aceasta afectează imaginea de imparțialitate a organizației. Eurodeputații afirmă că declarațiile și acțiunile lui Infantino ar putea contraveni statutului FIFA privind neutralitatea politică, în timp ce organizația a confirmat primirea sesizării, dar nu a oferit încă un răspuns oficial. Controversa a reaprins dezbaterea privind politizarea premiilor simbolice internaționale și relația dintre sport și influența politică globală, remarcă Politico.
