Revista presei

Revista presei | Puterea presei la Chișinău: după o serie de investigații, 5 persoane și-au dat demisia

Scandalul de la Moldatsa, Întreprinderea de Stat pentru Utilizarea Spațiului Aerian și Deservirea Traficului Aerian, continuă să fie în centrul atenției mass-media. Presa semnalează în context că lipsa unei opoziții proeuropene , democratice și credibile, reprezintă o vulnerabilitate politică majoră pentru R. Moldova. Unele publicații mai scriu că râul Prut se confruntă cu un declin al biodiversității și că începând cu 1 iulie, femeile din Republica Moldova se vor pensiona la împlinirea vârstei de 62 de ani.

Într-un interviu pentru Moldova 1 expertul în științe politice Laurențiu Pleșca constată că scandalul de la MoldATSA este un test al capacității instituțiilor publice de a preveni abuzurile și de a reacționa în fața acestora. Potrivit comentatorului, situația reprezintă atât o criză de guvernanță, cât și una de credibilitate pentru partidul de guvernare, monitorizată de partenerii europeni. Scandalul de la Întreprinderea de Stat pentru Utilizarea Spațiului Aerian și Deservirea Traficului Aerian MoldATSA a determinat demisii, inițierea unui control de către Agenția Proprietății Publice (APP) și extinderea verificărilor la alte instituții de stat. Politologul constată că nu existența unor astfel de cazuri administrative ar fi cea mai mare problemă, dar este esențială capacitatea autorităților de a le identifica și sancționa.

Scandalul de la MoldATSA este cea mai gravă criză care afectează imaginea partidului PAS, observă comentatorul politic Ion Tăbârță, în cadrul emisiunii Ora de vârf de la Radio Chișinău. El consideră că aceste demisii în lanț nu vor fi suficiente, iar partidul de guvernământ trebuie să respecte procedurile de numire a unor conducători prin concursuri publice. „Pentru cazul de față, apare o problemă ce ține de imaginea unor persoane numite în funcții de către PAS, iar situația pare să se extindă în lanț. Pe lângă faptul că sunt implicate persoane asociate PAS, este afectată și imaginea președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, având în vedere că, potrivit informațiilor apărute în spațiul public, în aceste angajări cu salarii foarte mari, considerate de unii drept nejustificate, a fost implicată și o verișoară a șefei statului. ”

Scandalul de la Moldatsa și limitele modelului de integrare europeană. Concluzii strategice – e titlul unei analize semnate de comentatorul politic, Anatol Țăranu. În articolul publicat de IPN, Anatol Țăranu remarcă faptul că Republica Moldova se află într-o etapă fără precedent a relațiilor sale cu Uniunea Europeană. După obținerea statutului de stat candidat și lansarea negocierilor de aderare, accentul Bruxellesului se mută inevitabil de la declarațiile politice la funcționarea efectivă a instituțiilor, atrage atenția analistul politic. „Dacă în prima etapă era evaluată voința de reformă, în prezent este testată capacitatea statului de a aplica standardele europene în practică. În acest context, scandalul privind numirile de la întreprinderea de stat Moldatsa depășește dimensiunea unei controverse interne. El pune în discuție funcționarea mecanismelor de integritate într-o întreprindere strategică a statului și ridică întrebări privind criteriile de selecție în funcțiile publice. Investigațiile inițiate de Centrul Național Anticorupție și reacțiile instituționale demonstrează că există aspecte care necesită clarificare. Din perspectivă europeană, important nu este doar dacă au existat sau nu încălcări ale legii, ci și dacă statul dispune de mecanisme eficiente pentru prevenirea, identificarea și sancționarea eventualelor abateri. ”

Puterea presei la Chișinău: după o serie de investigații, 5 persoane și-au dat demisia – titrează RFI. Republica Moldova este în continuare sub efectele scandalului Moldatsa. 5 funcționari importanți și-au dat demisia până acum, iar totul a pornit de la o investigație de presă, remarcă autorul articolului. Mai multe investigații jurnalistice au creat adevărate seisme în opinia publică, constată RFI: Pe Social Media au curs mii de comentarii nemulțumite față de puterea de la Chișinău. Indignarea cetățenilor era că în timp ce ei strâng cureaua, oameni apropiați de putere sau chiar rude cu Maia Sandu sunt plătiți cu mii de euro la companiile de stat. Presa de la Chișinău demonstrează că este a 4-a putere în stat și cum a ajuns pe locul 31 în Indexul privind libertatea presei întocmit de Reporteri fără frontiere. Adică mai bine clasată decât Australia, Slovenia, Coreea de Sud, SUA, România, Croația și multe altele, notează RFI.

Continuă demisiile, scrie în context, portalul Deschide.md. Președintele Parlamentului, care e și președinte al PAS, Igor Grosu, a anunțat că Anastasia Taburceanu a fost exclusă din partid, iar directorului de la Metalferos i s-a cerut demisia, inclusiv o revizuire a salariilor mari din întreprinderi”, notează publicația.

Singapore, China și Thailanda: cum a cheltuit Moldatsa milioane de lei pentru instruiri – aflăm de pe Ziarul de Gardă. Publicația scrie că fostul șef, Dumitru Vangheli a participat, în perioada în care a condus Î.S. „Moldatsa”, la instruiri în Singapore, China și Thailanda, deși aceleași programe de instruire erau oferite gratuit prin Eurocontrol sau se desfășurau și în R. Moldova. Constatările se regăsesc în raportul de integritate al CNA, publicat pe 30 iunie, care evidențiază și o creștere de aproape 25 de ori a cheltuielilor pentru instruirea și deplasarea personalului, de la 363 de mii de lei în 2020 la 9 milioane de lei în doar primele nouă luni ale anului 2025, remarcă ZdG.

Portalul Anticoruptie semnalează că Republica Moldova are o vulnerabilitate politică majoră: lipsa unei opoziții proeuropene, democratice și credibile, capabile să sancționeze guvernarea atunci când aceasta greșește. Declarația a fost făcută de Valeriu Pașa, președintele Asociației WatchDog, în cadrul podcastului La prima sursă. Potrivit lui Pașa, absența unei opoziții proeuropene funcționale creează un dezechilibru în spațiul politic, iar acest lucru are efecte în lanț. Pe de o parte, guvernarea nu este presată suficient atunci când comite erori sau abuzuri. Pe de altă parte, criticile legitime la adresa puterii ajung să fie monopolizate de partide sau politicieni cu agende problematice. El consideră că unele tentative de construire a unor partide alternative au eșuat din cauza incompetenței politice, a lipsei de strategie, a incapacității de dialog și de incluziune.

Cetățenii sunt mai informați și mai vigilenți; Nu a fost înregistrată nicio fraudă telefonică timp de 24 de ore, transmite Jurnal.md. Potrivit Poliției, acesta este un semnal încurajator, care reflectă impactul informării cetățenilor. Totuși, au fost înregistrate 148 de tentative de escrocherie, dar acestea au fost dejucate de oamenii care au fost apelați și nu au reușit să producă pagube, notează publicația. Autoritățile îndeamnă cetățenii să fie vigilenți în continuare. Băncile nu solicită telefonic transferuri de bani sau coduri de securitate, atrag atenția oamenii legii.

Agenția IPN semnalează că râul Prut se confruntă cu un declin al biodiversității, cauzat de schimbările climatice, poluare și degradarea habitatelor naturale, chiar dacă apa sa rămâne mai curată decât cea a Nistrului. Într-un interviu pentru IPN, șeful Laboratorului de Ihtiologie și Acvacultură al Institutului de Zoologie din cadrul Universității de Stat din Moldova, Dumitru Bulat, a avertizat că, în lipsa unor măsuri urgente de conservare, biodiversitatea va continua să fie afectată.

Tot agenția IPN amintește că începând cu 1 iulie, femeile din Republica Moldova se vor pensiona la împlinirea vârstei de 62 de ani. Pragul de pensionare crește cu șase luni față de cel anterior, în conformitate cu calendarul de majorare treptată a vârstei de pensionare, precizează sursa citată. Stagiul complet de cotizare necesar pentru femei este de 34 de ani, adaugă IPN. Potrivit legislației, vârsta de pensionare pentru femei crește anual, pe 1 iulie, cu câte șase luni, până va ajunge la 63 de ani, egală cu cea stabilită pentru bărbați. În cazul acestora, pragul de pensionare stabilit în 2019 rămâne neschimbat, explică autorul articolului.

Lidia Petrenco

Lidia Petrenco

Autor

Citește mai mult