„Fiecare like oferă o doză de dopamină”: Pericolele ascunse ale rețelelor de socializare pentru copii
Rețelele de socializare oferă acces rapid la informație și comunicare, însă utilizarea excesivă a acestora de către copii și adolescenți vine la pachet cu riscuri majore. De la escrocherii și cyberbullying până la dependența de validarea oferită prin like-uri și dificultățile de comunicare în viața reală, efectele mediului online pot influența dezvoltarea emoțională și socială a celor mici.
„Pe lângă oportunitățile pe care ni le oferă internetul, precum și rețelele de socializare unde găsești diverse grupuri care pot fi de interes, surse de informare, tot mai des se vorbește și despre pericolele asociate cu utilizarea excesivă a rețelelor de socializare în rândul copiilor, în rândul minorilor, adolescenților”, a subliniat psihoterapeuta Vera Budan, la emisiunea „Bună Dimineața” de la Moldova 1.
Potrivit specialistei, unul dintre cele mai mari riscuri este faptul că în mediul online identitatea utilizatorilor poate fi ușor falsificată.
„Se pot masca tot felul de oameni, cu tot felul de vârste, care pot să se dea adolescenți și să nu fie adolescenți. Inclusiv pot exista roboți sau conturi create pentru a atrage anumite tipuri de persoane”, a explicat Vera Budan.
În același timp, utilizarea excesivă a rețelelor de socializare îi privează pe copii de dezvoltarea unor competențe esențiale.
„Nu își dezvoltă abilități de comunicare față în față. Se simt confortabil în chat-uri, însă aceste abilități nu reușesc să le transfere în viața reală”, spune psihoterapeutul.
Budan atenționează că acest lucru poate afecta inclusiv exprimarea verbală și scrierea corectă, deoarece adolescenții ajung să folosească în viața de zi cu zi prescurtările și exprimările specifice mediului online.
Escrocherii și cyberbullying, cele mai frecvente forme de abuz
Minorii pot deveni victime ale mai multor tipuri de abuz în mediul digital, de la fraude financiare până la hărțuire online, atenționează psihoterapeuta.
„Sunt diferite scheme în care pot fi atrași, inclusiv cele mai grave forme de exploatare. Mai sunt și pericolele financiare, când copiii sunt determinați să ofere codurile cardurilor părinților”, a precizat Vera Budan.
Un alt fenomen tot mai prezent este cyberbullying-ul, care apare atât în jocurile online, cât și pe platformele de socializare.
„Copiii sunt supuși cyberbullying-ului. În chat-urile jocurilor sau în comentariile de pe rețelele de socializare, pot fi atacați și ajung să se simtă foarte rău din punct de vedere emoțional”.
Potrivit psihoterapeutei, chiar și un simplu comentariu negativ poate avea un impact disproporționat asupra unui adolescent.
„Psihicul este încă în dezvoltare, iar reacția emoțională poate fi mult mai intensă decât ceea ce s-a întâmplat în realitate. Pentru un adolescent, un comentariu poate fi perceput ca o adevărată catastrofă. Apar și diverse complexe atunci când vorbim despre aspectul fizic”.
Efectele negative pot ajunge dincolo de suferința de moment, accentuând insecuritatea și problemele legate de imaginea de sine ale minorilor.
„Cei care postează anumite lucruri au, de multe ori, diferite complexe și insecurități care pur și simplu se accentuează. Există nevoia de a ni se confirma valoarea, pentru a avea o părere ceva mai bună despre noi înșine”.
„Fiecare like oferă o doză de dopamină”
Specialista spune că dorința continuă de a posta fotografii sau videoclipuri nu este doar despre atenție, ci și despre mecanismele biologice ale recompensei.
„Este despre acea doză de dopamină care vine după fiecare like sau comentariu. Este o senzație pe care ajungem să o căutăm permanent”, explică Budan.
Ea avertizează că, atunci când această recompensă este obținută foarte ușor încă din copilărie, riscul dezvoltării unei dependențe crește considerabil.
Totodată, Vera Budan subliniază că mulți tineri care postează frecvent caută, de fapt, validare.
„Este nevoie să ni se confirme valoarea, ca să avem o părere ceva mai bună despre noi. De multe ori există deja insecurități care se accentuează în mediul online”.
Emoțiile copiilor trebuie urmărite mai atent decât timpul petrecut pe telefon
Psihoterapeutul consideră că părinții ar trebui să fie atenți nu doar la numărul de ore petrecute online, ci mai ales la schimbările emoționale ale copiilor.
„Spiritul de observare trebuie dezvoltat. Nu doar să vedem ce face copilul, ci și cum se simte, ce schimbări apar în starea lui emoțională”, spune ea.
Experta consideră că cele două extreme - ignorarea completă sau panica excesivă - sunt la fel de dăunătoare: „Părintele trebuie să urmărească fără a se panica. Dacă observă schimbări importante, să ceară ajutorul unui specialist, fără să forțeze copilul”.
Interdicțiile pentru utilizarea rețelelor poate ajuta, dar nu este suficientă
Măsurile în pregătire sau deja aplicate în mai multe state, inclusiv verificarea vârstei utilizatorilor în Uniunea Europeană, restricțiile analizate în Marea Britanie pentru minorii sub 16 ani și interdicțiile introduse în Australia pentru copiii sub 11 ani ce țin de utilizarea rețelelor de socializare, ar putea fi benefice și pentru R. Moldova.
Vera Budan consideră că astfel de măsuri sunt binevenite, însă avertizează că ele nu pot înlocui implicarea familiei.
„În general, este bine să se limiteze accesul. Doar că întotdeauna vor exista metode de a ocoli restricțiile. De aceea, foarte mult depinde de ceea ce face fiecare familie și fiecare părinte încă de când copilul este mic”, a precizat psihoterapeuta, la postul public de televiziune.
Potrivit specialistei, cea mai eficientă metodă de protecție rămâne implicarea constantă a părinților și construirea unei relații bazate pe comunicare și încredere, astfel încât copiii să poată discuta deschis despre experiențele lor din mediul online.
CITIȚI ȘI:
