Cristina Gherasimov: O eventuală decuplare de Ucraina în procesul de aderare la UE nu va afecta relațiile dintre cele două state
Orice decizie care va fi luată la Bruxelles privind parcursul european al Republicii Moldova și al Ucrainei nu ar trebui să afecteze relațiile dintre cele două state, afirmă viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov. Potrivit ei, autoritățile de la Chișinău vor continua să fie solidare cu Ucraina, indiferent dacă cele două țări vor avansa în același ritm sau separat în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
„În fiecare an, Comisia Europeană publică un raport și evaluează două criterii. Primul criteriu ține de cât de mult a avansat Republica Moldova pe fiecare capitol de negocieri pe parcursul ultimelor 12 luni de zile, iar al doilea criteriu încearcă să plaseze comparativ statele candidate între ele, să vadă cine cu cât a avansat în nivelul de pregătire pentru aderare. Acest raport, desigur, va arăta comparativ cât de mult am evoluat vizavi de alte state candidate, inclusiv față de Ucraina. Anul trecut, Republica Moldova a reușit să demonstreze progres pe absolut toate capitolele de negocieri, iar pentru două treimi din capitole noi am sărit la un nivel mai înalt de pregătire. Asta înseamnă că instituțiile noastre au muncit foarte mult, iar obiectivul pentru acest an este să demonstrăm cel puțin un progres asemănător”, a declarat viceprim-ministra la emisiunea „Pe față” de la Moldova 1, ediția din 30 iunie.
Aderarea la Uniunea Europeană rămâne un proces bazat pe merit, iar rezultatele fiecărui stat depind exclusiv de propriile reforme, a accentuat Cristina Gherasimov.
Referindu-se la discuțiile despre o eventuală „decuplare” a Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare, viceprim-ministra a amintit că cele două țări au pornit pe acest drum în contextul creat de războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.
„Este clar că acest drum al aderării ne-a fost oferit de tragedia prin care trec vecinii noștri și anume prin faptul că Rusia a invadat un stat independent – vecinii noștri ucraineni. Această fereastră geopolitică ne-a creat o oportunitate care, de altfel, nu era oferită”, a spus Gherasimov.
Viceprim-ministra a amintit că Republica Moldova, Ucraina și Georgia au depus cererile de aderare într-o perioadă foarte apropiată, iar până în prezent deciziile importante au fost luate în paralel. În etapa actuală, însă, reformele diferă de la o țară la alta, deoarece fiecare stat are propriile particularități și propriul nivel de aliniere la legislația europeană. Totodată, pentru a ilustra diferențele dintre statele candidate, Cristina Gherasimov a oferit exemplul capitolului privind „politicile în domeniul pescuitului”.
„Republica Moldova, o țară fără acces la mare, va avea foarte puțin de realizat pentru a fi gata de a închide acest capitol de negocieri. Alte state, fie că este vorba de Ucraina sau Islanda, sau Muntenegru, state cu acces la mare, acest capitol are cu totul altă valoare în sensul reformelor care urmează să le realizeze”, a explicat viceprim-ministra.
În ceea ce privește eventualele efecte ale unei decuplări asupra relațiilor dintre Chișinău și Kiev, Gherasimov a subliniat că o asemenea decizie aparține exclusiv statelor membre ale Uniunii Europene.
„Această decizie nu aparține Chișinăului sau Kievului, această decizie aparține celor 27 de state membre. Noi mereu am fost solidari și vom continua să fim solidari cu Ucraina”, a declarat oficiala.
„Orice pas greșit este o pierdere din credibilitatea parcursului nostru european”
Fiind întrebată despre scandalul declanșat în jurul întreprinderii Moldatsa, Cristina Gherasimov a admis că asemenea incidente afectează imaginea țării în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Totuși, astfel de cazuri nu schimbă evaluarea Uniunii Europene, care urmărește în primul rând reformele sistemice și capacitatea instituțiilor de a corecta derapajele.
„Orice pas greșit este o pierdere din credibilitatea parcursului nostru european, din imaginea noastră de țară-exemplu în procesul de reforme”, a declarat Gherasimov.
În opinia sa, reacția autorităților după izbucnirea scandalului demonstrează că instituțiile încep să funcționeze și să își asume responsabilitatea. Gherasimov a amintit că au avut loc demiteri la nivel înalt și că au fost inițiate verificări de către organele competente.
„Este foarte important să înțelegem că noi avem înainte încă un drum foarte lung de parcurs în ceea ce ține de reformele pe care urmează să le efectuăm. Inclusiv în domeniul întreprinderilor de stat, Republica Moldova și-a asumat anumite angajamente, noi abia începem să le implementăm. Reforma instituțiilor publice, la fel, este în proces. Faptul că am văzut demiteri la cel mai înalt nivel, am văzut Centrul Național Anticorupție că își face treaba... Aceste acțiuni pe care le vedem vorbește despre faptul că noi, încet - încet, ca țară, ca instituții democratice, începem să prindem la curajul acelei responsabilități a unei democrații mature”, a menționat Gherasimov.
Referindu-se la reacția partenerilor europeni, vicepremierul a spus că, până în prezent, subiectul nu a fost abordat în mod direct în discuțiile cu oficialii de la Bruxelles, inclusiv pentru că scandalul este unul recent. Dar Uniunea Europeană nu evaluează Republica Moldova prin prisma unor episoade individuale, ci urmărește dacă statul implementează reformele asumate și rezolvă problemele structurale, a adăugat ea.
„Uniunea Europeană se interesează de practici sistemice, probleme sistemice care trebuie să fie eradicate. Noi niciodată nu am zis că avem un sistem de întreprinderi de stat perfect, care nu are probleme. Noi știm că avem foarte mult de muncă”, a declarat viceprim-ministra.
Aceasta a amintit că autoritățile și-au asumat deja măsuri pentru creșterea transparenței în întreprinderile de stat, inclusiv în ceea ce privește sistemul de remunerare, reiterând necesitatea implementării acestora și a admis că astfel de situații afectează eforturile depuse în ultimii ani.
„Orice acțiune a noastră poate crea o pată de imagine foarte mare și, desigur, în calitatea mea de negociator-șef aș vrea să avem cât mai puține asemenea situații și la asta o să muncim în anii următori. Nu este plăcut”, a recunoscut Cherasimov.
În același context, Cristina Gherasimov a subliniat că progresele înregistrate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană nu trebuie compromise prin acțiuni care afectează încrederea partenerilor externi.
R. Moldova va avansa în procesul de negocieri doar prin justiție dreaptă
La aceeași emisiune, Cristina Gherasimov a afirmat că cele mai complicate reforme în parcursul european sunt cele incluse în primul grup de capitole de negociere, consacrat valorilor fundamentale. Acesta cuprinde reforma justiției, combaterea corupției și consolidarea instituțiilor democratice: „Aceste reforme sunt foarte complexe, de durată și ele vor duce la maturizarea democrației noastre”.
Pe lângă acestea, Republica Moldova trebuie să implementeze reforme ample în domenii precum transportul, energia, agricultura și protecția mediului. Oficiala a atras atenția că multe dintre aceste schimbări presupun investiții financiare importante.
Procesul de aderare este structurat în șase grupuri tematice care reunesc cele 33 de capitole de negociere. Primul dintre acestea este dedicat valorilor fundamentale și are un rol esențial, deoarece este deschis la începutul negocierilor și închis abia la final.
„Fără o justiție dreaptă, nu vom intra în Uniunea Europeană, dar nici nu vom avansa în procesul de negocieri. Din această perspectivă, noi am deschis cel mai important grup de capitole”, a reamintit Gherasimov.
În ceea ce ține de deschiderea următoarelor grupuri de capitole, acest lucru depinde și de mobilizarea statelor membre ale Uniunii Europene, însă, totodată, nu împiedică autoritățile de la Chișinău să continue reformele inițiate.
„În următoarele săptămâni sau luni, în funcție de cât de rapid se mobilizează statele membre la Bruxelles, vom vedea deschiderea următoarelor grupuri de capitole - fie unul, fie mai multe. Dar pentru noi, la această etapă, nu constituie un impediment faptul că nu am deschis următoarele grupuri de capitole”, a menționat viceprim-ministra, precizând că, din punct de vedere tehnic, Republica Moldova poate avansa deja pe toate cele 33 de capitole.
Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană a reiterat, la postul public de televiziune, că obiectivul asumat de autorități este pregătirea Republicii Moldova pentru semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2028 și pregătirea țării pentru a deveni stat membru până în 2030. Potrivit acesteia, ceea ce poate garanta Guvernul este ritmul reformelor necesare pentru integrarea europeană, nu însă și un an exact al aderării, deoarece procesul depinde atât de Republica Moldova, cât și de Uniunea Europeană și statele sale membre.
„Politica externă a oricărui stat este definită de politicile interne ale acesteia și, respectiv, orice evoluții în fiecare din cele 27 de state membre ar putea aduce la anumite blocaje. Desigur că vedem o creștere a prețurilor, a costurilor vieții nu doar în Republica Moldova, dar în absolut toată lumea. Sunt niște consecințe economice ale crizei globale prin care trecem. De obicei, când oamenii simt costuri mai mari ale vieții, ei devin mai conservativi și mai puțin deschiși pentru extindere. Urmează să monitorizăm alegerile care vor avea loc în țările mai mari pe parcursul anului viitor, în special alegerile prezidențiale în Franța sau alegerile din Polonia, în Italia, deci state membre majore, și, în momentul în care o țară decide pentru politica sa externă că nu mai susține extinderea Uniunii Europene, devine o problemă pentru toate statele candidate, inclusiv pentru Republica Moldova”, a explicat Cristina Gherasimov.
Totuși, astfel de incertitudini nu trebuie să descurajeze autoritățile în continuarea reformelor, a conchis Cristina Gherasimov.
CITIȚI ȘI:
