Cristina Gherasimov, despre posibilitatea Unirii R. Moldova cu România: „Sunt și moldoveancă, și româncă, și europeană”
Reunificarea Republicii Moldova cu România nu reprezintă un obiectiv aflat pe agenda autorităților de la Chișinău, iar toate eforturile Guvernului sunt concentrate asupra procesului de aderare la Uniunea Europeană. Declarațiile îi aparțin viceprim-ministrului pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, și au fost făcute la Moldova 1, în contextul discuțiilor publice din ultimele luni privind eventuala reunificare a R. Moldova cu România, ca posibilă cale de accelerare a integrării europene.
„Astăzi, noi avem o majoritate pentru parcursul nostru european și la aceasta muncim. Dacă va fi o majoritate pentru Unirea cu România, cred că atunci o să discutăm despre acest lucru. Până atunci, discutăm exclusiv despre acele priorități care au susținerea publicului la noi acasă și anume integrarea europeană”, a declarat Cristina Gherasimov, la emisiunea „Pe față” de la Moldova 1.
Vicepremierul a subliniat că orice decizie privind viitorul țării poate fi luată doar de către cetățeni prin mecanisme democratice.
În același context, Gherasimov a subliniat că moldovenii mereu au fost europeni: „Faptul că noi vorbim o limbă europeană deja, faptul că noi mergem la studii în state europene, faptul că noi apreciem și contribuim la cultura europeană prin propria noastră cultură, valori, tradiții, asta deja ne face parte a spațiului european de foarte multă vreme”, a subliniat ea.
Întrebată dacă ar susține sau nu Unirea Republicii Moldova cu România, Cristina Gherasimov a declarat că fiecare persoană poate avea multiple identități.
„Eu sunt și moldoveancă, și româncă, și europeană. (...) Trebuie să vedem când o să vină această propunere. Personal, sunt... cum să zic... o adeptă a culturii românești, a valorilor românești și mă bucur foarte mult că avem o istorie comună, valori comune pe care putem reciproc să le împărtășim fie la Chișinău, fie la București”, a punctat Cristina Gherasimov la postul public de televiziune.
Declarațiile sale vin într-un moment în care scenariul reunificării cu România este tot mai des invocat în contextul procesului de integrare europeană și al războiului din Ucraina.
În aprilie 2026, președinta Maia Sandu declara, într-un interviu acordat publicației franceze Le Monde, că reunificarea cu România ar putea accelera aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, însă o astfel de decizie poate fi luată doar de majoritatea cetățenilor.
„Acest lucru ne-ar permite să intrăm mai rapid în UE și ne-ar putea ajuta”, afirma șefa statului, amintind că Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939 a separat în mod ilegal Basarabia de România.
Maia Sandu preciza atunci că prioritatea autorităților rămâne integrarea europeană prin reforme proprii și că Republica Moldova își propune să fie pregătită pentru aderarea la UE până în 2030. În același interviu, președinta nu excludea nici scenariul unei aderări în două etape, care ar presupune integrarea europeană inițial fără regiunea transnistreană, pentru a evita blocarea parcursului european al țării.
La începutul lunii iunie curent, și vicepremierul Eugeniu Osmochescu, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a declarat într-un interviu pentru publicația europeană „Euractiv” că reunificarea cu România ar putea reprezenta un „Plan B” doar în eventualitatea în care procesul de aderare la Uniunea Europeană ar intra în impas după anul 2028.
Oficialul a subliniat că obiectivul de bază al Guvernului rămâne semnarea tratatului de aderare la UE până la sfârșitul anului 2028, iar o alternativă precum reunificarea ar fi analizată doar dacă parcursul european al Republicii Moldova ar stagna.
Totodată, Osmochescu a insistat asupra necesității unor progrese concrete în negocierile de aderare, argumentând că acestea sunt esențiale pentru menținerea sprijinului public pentru integrarea europeană în contextul presiunilor hibride exercitate de Federația Rusă.
CITIȚI ȘI:
