Experți și deputați din Găgăuzia: Reforma electorală este necesară pentru depășirea crizei din autonomie
Dacă autoritățile din Găgăuzia ar fi aplicat recomandările Consiliului Europei și ar fi armonizat legislația regională cu cea națională, criza electorală din regiune ar fi fost evitată. Opinia aparține experților și reprezentanților Adunării Populare.
Directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT), Igor Boțan, susține că, încă din 2015, recomandările Consiliului Europei prevedeau existența unui organ electoral permanent al Găgăuziei, integrat în sistemul electoral al Republicii Moldova. Potrivit lui, la elaborarea Codului electoral al autonomiei au fost preluate, în mare parte, prevederile legislației naționale.
„Organul electoral al Găgăuziei trebuie să facă parte din sistemul organelor electorale ale Republicii Moldova. În baza acestor recomandări, în 2015 a fost elaborat și adoptat Codul electoral al Găgăuziei. Aproximativ 80% din text este preluat din Codul electoral al Republicii Moldova”, a menționat Boțan, în cadrul unei mese rotunde organizate în această săptămână la Comrat.
La eveniment au fost prezentate atât argumentele privind necesitatea reformării sistemului electoral al autonomiei, cât și detalii despre compromisul negociat cu autoritățile de la Chișinău pentru organizarea alegerilor.
Boțan a amintit că, după alegerile pentru funcția de bașcan din 2015, observatorii internaționali au semnalat ingerințe externe în campania electorală. Ulterior, Codul electoral al Republicii Moldova a fost modificat în 2022, în baza recomandărilor OSCE, iar Găgăuzia a primit un termen de un an pentru a-și armoniza legislația.
Expertul susține însă că, în loc să fie aplicate aceste recomandări, autoritățile din autonomie au modificat sistemul electoral în sens invers.
„În decembrie 2023, totul evoluează contrar solicitărilor Comisiei Electorale Centrale și prevederilor Codului electoral din 2022. Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei devine una temporară. Din acel moment începe problema care a dus la actuala criză instituțională”, a amintit Boțan.
La același eveniment, deputatul Adunării Populare de la Comrat, Alexandr Tarnavschi, a prezentat detalii despre soluția de compromis negociată cu autoritățile centrale privind organizarea alegerilor pentru legislativul autonomiei. Acesta a precizat că scrutinul trebuia organizat încă din noiembrie 2025, însă blocajele politice au împiedicat desfășurarea acestuia.
Potrivit deputatului, documentul convenit păstrează toate competențele prevăzute de Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei.
„Data alegerilor este stabilită de Adunarea Populară, organizarea scrutinului rămâne în competența acesteia, iar dreptul de a aproba componența organului electoral este păstrat integral. Avem o concordanță de sută la sută cu legea”, a spus Tarnavschi.
Documentul mai prevede recunoașterea denumirilor „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei” și „Consiliul Electoral Central” ca „sinonime juridice”, pentru a evita eventuale litigii, soluție pe care deputatul o consideră susținută și de jurisprudența Curții Constituționale.
Tarnavschi a mai afirmat, totodată, că relațiile dintre conducerea actuală a autonomiei și politicianul fugar Ilan Șor au afectat imaginea externă a Găgăuziei și accesul la finanțări: „Autoritățile din Comrat au devenit extrem de toxice pentru partenerii externi. Ușile ambasadelor sunt practic închise, iar odată cu pierderea încrederii, pierdem și milioane de lei din finanțări extrabugetare”.
Potrivit deputatului, efectele se resimt deja asupra proiectelor de dezvoltare, aproximativ 25 de milioane de lei din Fondul investițiilor capitale fiind în prezent blocați din cauza situației politice și a întârzierii organizării alegerilor.
Criza electorală din Găgăuzia a izbucnit după ce autoritățile locale au refuzat să aplice prevederile noului Cod electoral al Republicii Moldova, care ar fi permis organizarea scrutinului. Deși mandatul legislativului local a expirat în noiembrie 2025, alegerile nu au putut fi organizate la timp. Ambele date stabilite pentru vot – 22 martie și 21 iunie 2026 – au fost anulate succesiv de instanțele de judecată, pe motiv că nu au fost respectate prevederile legale privind constituirea și funcționarea autorității electorale responsabile de organizarea scrutinului.
După eșuarea ședinței din 2 iunie, în cadrul căreia urma să fie supus votului un mecanism de compromis pentru desfășurarea scrutinului, Nicolai Ormanji și-a anunțat demisia din funcția de președinte interimar. El a declarat că a făcut tot posibilul pentru organizarea alegerilor și a susținut adoptarea unui document de compromis, elaborat în conformitate cu recomandările autorităților de la Chișinău și ale Comisiei Electorale Centrale.
Curtea Constituțională urmează să examineze pe 7 iulie sesizarea Ministerului Justiției privind verificarea constituționalității mai multor prevederi din legislația Găgăuziei referitoare la organizarea alegerilor. În special, judecătorii urmează să stabilească dacă Adunarea Populară are competența de a aproba componența autorității electorale centrale din Comrat. Potrivit experților, decizia instanței constituționale ar putea duce la modificarea mecanismului de organizare a alegerilor în Găgăuzia.
CITIȚI ȘI:
