Caniculă în Europa: 120 de kilometri de conducte subterane „răcoresc” Parisul cu apă din Sena
În timp ce Europa se confruntă cu valuri de căldură tot mai severe, marile orașe caută soluții ingenioase pentru a răci clădirile fără a apela la aparatele de aer condiționat. Parisul, spre exemplu, culege astăzi roadele unei viziuni pe termen lung: un sistem alternativ de răcire planificat încă din anii '90, ale cărui beneficii majore se fac simțite din plin în prezent, în 2026.
Este vorba despre una dintre cele mai mari rețele centralizate de răcire din lume, care cuprinde un sistem de 120 de kilometri de conducte subterane ce distribuie apă răcită către muzee, birouri, spitale, școli și alte clădiri publice, inclusiv Muzeul Louvre, Grand Palais, precum și către câteva hoteluri de lux și cartiere de business, scrie The Guardian.
În locul a mii de aparate de aer condiționat individuale, răcirea este produsă centralizat și distribuită în tot orașul ca o rețea de utilități publice.
Cum funcționează sistemul
Apa rece din Sena este pompată printr-o conductă subterană, iar prin a doua conductă circulă apa încălzită provenită din clădirile răcorite. Cele două fluxuri de apă nu se amestecă în acest proces de răcorire.
Ca urmare, apa rece este transmisă în clădiri, iar cea caldă revine în Sena cu o temperatură ușor mai ridicată.
Acest plan a fost conceput în anii '90 de compania franceză de utilități Engie, care propunea să devină una dintre cele mai mari rețele centralizate de răcire din lume pentru a combate efectul de insulă de căldură urbană (temperaturi mai ridicate ale aerului, cauzate în principal de vegetația redusă – n.r.) și pentru a îmbunătăți eficiența energetică.
În 2022, cu sprijinul primăriei din Paris, compania Fraîcheur de Paris (Prospețimea Parisului – n.r.) a preluat contractul și a demarat o extindere masivă a infrastructurii subterane existente.
„Este un fel de soluție-minune în era încălzirii globale”, afirmă Thibauld Voïta, expert în energie și climă și consilier la Institutul Jacques Delors.
Specialiștii din cadrul companiei care construiesc această rețea spun că până la ora actuală nu există dovezi că revărsarea apei calde afectează ecosistemul Senei.
Studiile și monitorizările arată, în general, că schimburile de căldură ale sistemului generează doar variații mici și reglementate de temperatură, care se încadrează în limitele de mediu.
Pauline Lavaud, directoarea departamentului pentru tranziție climatică din cadrul primăriei, afirmă că Fraîcheur de Paris „oferă o performanță energetică și ecologică mult mai ridicată decât sistemele individuale de răcire”.
Prin urmare, până în anul 2042, sunt planificate lucrări de extindere a rețelei la peste 3.000 de clădiri, inclusiv pentru infrastructură critică precum spitale, școli, creșe și aziluri de bătrâni.
Unul dintre scopurile acestui plan urban de răcire a clădirilor este nu doar reducerea consumului de energie, dar și convingerea a cel puțin unei părți dintre cei 2.1 milioane de locuitori ai Parisului să nu își mai cumpere aparate de aer condiționat clasice, care funcționează prin preluarea căldurii din interiorul locuinței și eliminarea ei în exterior.
Costul unui astfel de sistem centralizat de răcire se ridică la 2.4 miliarde de euro pentru 20 de ani.
Parisul nu este singurul oraș care aplică această metodă. Stockholm folosește apa de mare din Marea Baltică pentru a reduce consumul de energie electrică în timpul șocurilor de căldură, iar Toronto utilizează un sistem de răcire care extrage apă din Lacul Ontario.
Soluții practice, dezvoltate în România
Municipiul Galați di România, la fel ca și orașele din R. Moldova, are zone dens construite și cu puțină vegetație, iar cartierele sunt pline cu cantități mari de beton și asfalt care generează căldură și o eliberează în timpul zilei, creând o creștere a temperaturilor la nivelul solului cu peste 10-15 grade, a relatat Cristina Prisacari la emisiunea „Zi de zi” de la Radio Moldova.
Datorită sprijinului UE, Galațiul testează în prezent soluții moderne de infrastructură verde, albastră și albă, menite să reducă temperatura la nivelul solului cu valori între 2 și 5 grade Celsius.
Zona verde se referă la crearea unor cortine, a unor perdele de plante sau plantarea de copaci și arbori care să protejeze și să scadă temperatura în zona respectivă.
Zona albastră propune crearea unor sisteme de răcire cu apă, prin fântâni arteziene, grădini umede, sisteme de pulverizare a apei sub presiune, ceea ce duce la o reducere a temperaturilor la nivelul solului între două și cinci grade.
Zona albă reprezintă o soluție mai inovativă și mai modernă, care presupune folosirea unor materiale cu proprietăți de a reflecta mai bine căldura: instalarea pavajelor cu piatră artificială și a unor materiale izolatoare pentru acoperișuri care au în compoziție pulbere de sticlă.
Temperaturile de 46 de grade din România au condus la amânarea cu o zi a examenelor de bacalaureat la Matematică și Istorie, pentru ca elevii să nu fie nevoiți să stea câteva ore într-o sală de clasă care nu este dotată cu aer condiționat.
La Chișinău - cu Kamazul
În timp ce în orașele și capitalele din Uniunea Europeană primăriile adoptă soluții inovatoare pentru a reduce impactul căldurii extreme, la Chișinău conceptul de „Smart City”, promis de Ion Ceban în anul 2018, continuă să se bazeze pe tehnologii din secolul XX, mai exact - pe stropirea cu apă a carosabilului cu autospeciale dotate cu pulverizatoare.
„Unul dintre principalele obiective ale stropirii carosabilului este protejarea stratului de asfalt împotriva degradării accelerate provocate de temperaturile extreme. În zilele în care suprafața carosabilului ajunge la temperaturi foarte ridicate, asfaltul își poate pierde din rezistență, devenind mai vulnerabil la deformări și fisuri, în special pe arterele intens circulate”, se arată în mesajul Primăriei Chișinău.
Săptămâna trecută, vestul și centrul Europei au fost lovite de un val extrem de căldură. În mai multe țări, termometrele au arătat peste 45 de grade Celsius.
Cercetătorii de la World Weather Attribution, care au analizat nivelurile de căldură și umiditate atât din timpul zilei, cât și din timpul nopții pe parcursul a trei zile consecutive din luna iunie, au descoperit că temperaturile au atins valori cuprinse între 5°C și 12°C peste mediile sezoniere în Franța, Germania, Italia, Spania și în sudul Angliei, scrie Bloomberg.
Potrivit unui raport, Europa se încălzește de două ori mai repede decât restul lumii. Cercetarea a arătat că, pe parcursul anului 2024, circa 95% din teritoriul Europei a înregistrat temperaturi peste medie, în timp ce regiunea Fennoscandia subarctică s-a confruntat pentru prima dată în istorie cu temperaturi extreme.
CITIȚI ȘI:
