Analiză Promo-LEX: Sistemul educațional din regiunea transnistreană, marcat de îndoctrinare. „Va fi o provocare de decenii”
Sistemul educațional din stânga Nistrului, unul „profund rusificat, politizat și îndoctrinat”, ar putea fi moștenit de către Chișinău în eventualitatea reintegrării R. Moldova. Deși această provocare este bine cunoscută, autoritățile nu ar deține un plan pentru integrarea copiilor și tinerilor din regiunea transnistreană în sistemul național de educație, afirmă experta în domeniul drepturilor omului de la Promo-LEX, Mihaela Șerpi.
„Sistemul educațional din regiunea transnistreană este profund rusificat, adică peste 90% dintre copii și tineri, din toate treptele de școlarizare, învață exclusiv în limba rusă. Sistemul a fost folosit ca un instrument de îndoctrinare a tinerei generații, așa încât să fie loială agendei politice, intereselor regimului de ocupație și ale Federației Ruse”, a explicat Șerpi, la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1.
Totodată, accesul la educație și cultură în limba română este extrem de limitat, cu excepția celor opt școli cu predare în limba română. Experta a atras atenția și asupra subfinanțării cronice a sistemului, care a dus la deteriorarea infrastructurii și la condiții precare în multe instituții de învățământ din regiune.
Aceste probleme sunt recunoscute inclusiv de regimul de la Tiraspol, unde s-ar admite că „în foarte multe școli infrastructura nu respectă nici măcar normele minime de siguranță”, a spus Șerpi.
Un alt aspect semnalat de experți vizează conținutul educațional. Aceasta a dat exemplul manualelor din clasele primare, unde elevii învață exclusiv despre Rusia.
„Elevii din clasa I învață la disciplina Societate despre faptul că patria lor este Federația Rusă, în timp ce acei copii sunt cetățenii Republicii Moldova. Deci, practic, copiii nu au informații despre istoria, cultura și realitățile Republicii Moldova. Ei învață despre Republica Moldova doar prin prisma războiului moldo-rus din 1992, care, precum știm bine cu toții, este descris la Tiraspol drept 'agresiunea pe scară largă a Moldovei', ei învață despre Moldova ca despre un 'stat agresor' de la o vârstă fragedă”, a atenționat Mihaela Șerpi.
Pornind de la aceste constatări, Mihaela Șerpi a evidențiat problema gradului scăzut de pregătire a instituțiilor de la Chișinău pentru o eventuală reintegrare.
„Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Culturii, agențiile de stat subordonate lor nu au integrat în programul de activitate dimensiunea reintegrării. Iar Biroul Politici de Reintegrare, care este singura instituție la nivel național specializată în dosarul transnistrean și dosarul reintegrării, nu are capacitatea, mandatul, resursele umane necesare pentru a elabora strategii de reintegrare a învățământului. De aceea, de pe acum trebuie să ne întrebăm cum vom reintegra acest sistem educațional profund diferit, cum vom asigura dreptul la educație în regiunea transnistreană, înainte ca aceste întrebări să fie ridicate într-un context deja extrem de sensibil și complicat”, a spus Mihaela Șerpi.
Transnistrenii, „ostaticii ocupației militare ruse”
În ceea ce privește interacțiunea dintre locuitorii regiunii și malul drept al Nistrului, experta a remarcat existența unor schimbări de percepție, generate în special de migrația zilnică pentru muncă.
Ea a afirmat că oamenii „observă aceste discrepanțe care există între malul drept și malul stâng al Nistrului”, dar rămân „ostaticii ocupației militare ruse”.
Șerpi a făcut referire la experiența Ucrainei, care a elaborat o strategie de „dezocupare cognitivă”, definită ca un set de măsuri prin care sunt remodelate valorile și percepțiile formate în perioada ocupației.
„Sunt persoane care nu au trăit niciodată într-un mediu democratic consolidat și Chișinăul va trebui oricum să se gândească cum va remodela acele percepții și comportamente formate sub ocupație. Ne-am uitat și la modelul Ucrainei, care a elaborat deja o strategie de dezocupare cognitivă a Crimeii, pentru că Ucraina recunoaște deschis că, în eventualitatea reintegrării teritoriilor temporar ocupate, cea mai dificilă parte va fi anume cum vom remodela mentalitatea formată sub ocupație. Ce înseamnă «dezocupare cognitivă»? Înseamnă mai multe măsuri tactice, strategice, operaționale, tocmai pentru a remodela acele valori, atitudini, concepții care s-au format sub ocupație, așa încât să ne asigurăm că populația din teritoriile temporar ocupate aderă la aceleași valori și idealuri pe care le avem noi aici”, a explicat Șerpi.
Totodată, specialista a atras atenția asupra faptului că declinul populației școlare din regiune este cauzat în principal de criza demografică, numărul populației diminuându-se cu peste 30% în ultimii trei ani.
Deficitul de cadre didactice calificate și problemele din sistemul de evaluare educațională reprezintă o altă problemă, existând indicii de „nivel ridicat de analfabetism funcțional”, care ar putea deveni o provocare suplimentară în procesul de reintegrare a sistemului educațional în cadrul Republicii Moldova, a conchis experta de la Promo-LEX.
CITIȚI ȘI:
