Copiii de peste șapte ani și cei cu dizabilități, mai greu de adoptat: Familiile preferă copii mici și sănătoși
Peste 800 de copii din Republica Moldova au statut adoptabil, însă interesul familiilor rămâne mult mai redus: doar aproximativ 300 și-au exprimat intenția de a adopta. Autoritățile explică această discrepanță prin profilul copiilor eligibili. Cei mai mulți au peste șapte ani, au dizabilități sau fac parte din categorii pe care familiile adoptatoare le aleg mai rar.
Datele au fost prezentate în ședința Parlamentului din 2 iulie, în cadrul examinării, în prima lectură, a unui proiect de lege care prevede măsuri suplimentare pentru protecția drepturilor copilului și consolidarea mecanismelor de prevenire a violenței asupra acestuia.
Anastasia Gruzin, șefă adjunctă de direcție la Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS), a precizat că majoritatea familiilor își doresc să adopte copii cu vârsta de până la cinci ani și fără probleme de sănătate. Ea a menționat că numărul adopțiilor se menține relativ constant, aproximativ 100 de copii fiind integrați anual în familii adoptatoare.
Anul trecut, 91 de copii au fost adoptați în Republica Moldova, iar alți trei au fost adoptați de familii din străinătate. Totodată, circa 3.000 de copii lipsiți de ocrotire părintească se află în servicii de plasament familial.
Proiectul de lege stabilește modul de comunicare dintre frații separați prin adopție, precum și periodicitatea contactelor dintre aceștia, care va putea fi revizuită în funcție de circumstanțe și de interesul superior al copilului.
„Această prevedere există și astăzi în legislația națională cu referire la adopțiile internaționale, dar ne dorim ca și în cazul adopțiilor naționale să existe un mecanism prin care să asigurăm comunicarea dintre frați”, a explicat Anastasia Oceretnîi, secretară de stat la MMPS.
O altă noutate a proiectului este interdicția pentru persoanele condamnate sau cercetate penal pentru infracțiuni împotriva copiilor de a ocupa funcții care implică interacțiunea cu aceștia, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Totodată, Codul muncii va fi completat cu prevederi care interzic angajarea în astfel de funcții a persoanelor declarate inapte din punct de vedere psihic.
În cazul inițierii unei anchete pentru infracțiuni comise împotriva copiilor, angajatorul va suspenda din funcție persoana vizată. Iar dacă aceasta va fi condamnată printr-o hotărâre judecătorească definitivă, contractul de muncă va înceta.
Proiectul stabilește, de asemenea, termene clare pentru examinarea cauzelor privind decăderea din drepturile părintești. În situațiile în care siguranța copilului este pusă în pericol și acesta este separat de familie, cauza va trebui examinată în cel mult 30 de zile lucrătoare. În celelalte cazuri, termenul va fi de până la 45 de zile lucrătoare, acesta reprezentând și durata maximă a plasamentului de urgență.
Inițiativa reglementează și intervenția autorității tutelare teritoriale în cazurile în care autoritatea tutelară locală este în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile sau refuză să și le îndeplinească, deși există un pericol iminent pentru viața și sănătatea copilului.
„Un alt aspect pe care îl propunem ține de asigurarea informării structurilor teritoriale de asigurări sociale cu privire la cazurile copiilor separați de familii și plasați în servicii sau în forme alternative de plasament, astfel încât prestațiile destinate acestora să urmeze copilul”, a declarat Anastasia Oceretnîi.
Secretara de stat a mai afirmat că proiectul urmărește consolidarea măsurilor de protecție a drepturilor copilului și respectarea interesului său superior. Ea a subliniat că, deși serviciile sociale oferă îngrijire și protecție, costurile pentru stat sunt considerabil mai mici atunci când copilul crește într-un mediu familial.
Proiectul de lege urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua. După adoptare, modificările vor intra în vigoare la trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial.
CITIȚI ȘI:
