Politic

ÎN CONTEXT | Alexandru Bot: Problemele din întreprinderile de stat trebuie identificate „până la nivel molecular”

Controversele de la Moldatsa reflectă deficiențe sistemice grave, care afectează sectorul public și parcursul european al Republicii Moldova. Expertul Alexandru Bot susține că acest caz demonstrează necesitatea unei evaluări urgente a modului în care sunt gestionate toate întreprinderile de stat, deoarece absența unui audit sistemic a generat un management defectuos al activelor.

Declarațiile au fost făcute în contextul în care Parlamentul a decis constituirea unei comisii de anchetă care va verifica activitatea tuturor întreprinderilor de stat, după investigațiile privind salariile, angajările și posibilele nereguli de la Moldatsa.

„Cât privește situația de la Moldatsa, de exemplu, despre care s-a vorbit, era recomandabil de mult un audit clar în sectorul public să înțelegem în general eficiența acestor întreprinderi de stat. Ele de multe ori ajung chiar și subiecte de insolvență. Respectiv, la ce bun să mai alimentăm anumite întreprinderi care sunt defectuoase. Doi, am depistat situații unde se face pur și simplu risipă de bani care ar putea fi, de exemplu, orientați spre proiecte sociale. (...) Totul arată că statul are o anumită problemă”, a declarat Alexandru Bot în emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.

Totodată, expertul a apreciat faptul că reprezentanții guvernării au admis existența unor disfuncționalități, însă consideră că asumarea acestora trebuie urmată de măsuri concrete. În acest sens, Alexandru Bot pledează pentru o abordare fermă a tuturor problemelor din instituțiile statului.

„Nu trebuie să mușamalizăm anumite probleme, să spunem că sunt probleme și mai grave. Nu, dimpotrivă, haideți să le confruntăm maturi, să le identificăm aproape până la nivel molecular, astfel încât să înțelegem cum eficient să le combatem. Dar e cazul deja să acționăm”, a explicat Bot.

Expertul mai avertizează că actualele probleme afectează credibilitatea procesului de integrare europeană. Apropierea de Uniunea Europeană presupune nu doar adoptarea unor reforme pe hârtie, ci și demonstrarea capacității statului de a corecta deficiențele instituționale.

„Avem un parcurs european care trebuie să-l părcurgem cu brio, însă noi, pe pașii care tot îi facem spre Uniunea Europeană, demonstrăm că avem deficiențe”, declară Alexandru Bot.

În opinia expertului, deschiderea negocierilor de aderare plasează Republica Moldova într-o etapă în care responsabilitatea este mai mare, mecanismele trebuie să identifice și să soluționeze rapid problemele, iar funcționarea justiției devine esențială pentru credibilitatea reformelor.

„Avem acum deschise negocierile cu Uniunea Europeană, ne plasează într-o cu tot o altă paradigmă. Deci vectorul de dezvoltare a Republicii Moldova a fost definit clar și acum ține de responsabilitatea guvernanților să nu eșueze, astfel încât că o reîntoarcere la trecut, sigur, că nu este recomandabil pentru Republica Moldova. Noi trebuie să demonstrăm cel puțin, nu doar că nu avem probleme, dar atunci când ele apar, se identifică că nu mai avem mecanisme viabile care să reacționeze la ele. Și aici, sigur, că rolul cel mai important este al justiției”, a conchis Alexandru Bot.


Parlamentul a constituit o comisie de anchetă care va analiza activitatea tuturor companiilor de stat. Inițiativa vine în contextul controverselor de la Moldatsa, generate de investigații privind salariile ridicate, angajările discutabile și posibilele nereguli din cadrul companiei.

Autorul inițiativei este deputatul PAS Dinu Plîngău, cel care va și conduce această comisie. El a sugerat ca din structura acesteia să facă parte nu doar parlamentari, ci și jurnaliști de investigație, precum și reprezentanți ai Centrului Național Anticorupție și ai Serviciului Fiscal de Stat, pentru ca verificările să fie cât mai transparente. În același context, opoziția a propus verificarea punctuală a cazurilor în care salariile au fost majorate fără temei.

Comisia ar urma să fie formată din 11 membri, reprezentanți ai tuturor fracțiunilor parlamentare, dintre care șase din partea majorității PAS.

CITIȚI ȘI:

Citește mai mult