Revista presei | Comisie de anchetă pentru întreprinderile de stat; Escrocheriile telefonice, combătute prin lege
Din presă aflăm că Parlamentul a creat o comisie de anchetă pentru a verifica angajările, salariile și gestionarea banilor publici în cadrul întreprinderilor de stat. De pe primele pagini ale publicațiilor naționale mai aflăm că operatorii de comunicații electronice vor fi obligați să identifice și să blocheze apelurile suspecte, în încercarea de a combate valul de escrocherii telefonice. Cine se împiedică de vagoanele deportărilor? – este o altă întrebare la care găsim răspuns în presă.
Controversele de la Întreprinderea de Stat MOLDATSA reflectă deficiențe sistemice grave, care afectează sectorul public și parcursul european al Republicii Moldova, semnalează Moldova 1. Potrivit expertului Alexandru Bot, acest caz demonstrează necesitatea unei evaluări urgente a modului în care sunt gestionate toate întreprinderile de stat, deoarece absența unui audit sistemic a generat un management defectuos al activelor. Declarațiile au fost făcute în contextul în care Parlamentul a decis constituirea unei comisii de anchetă care va verifica activitatea tuturor întreprinderilor de stat, după investigațiile privind salariile, angajările și posibilele nereguli de la Moldatsa, precizează Moldova 1.
Pe parcursul activității sale, Comisia de anchetă va verifica dacă fondurile publice și patrimoniul de stat au fost administrate în conformitate cu prevederile legale, notează TVR Moldova. Totodată, membrii acesteia vor analiza eventualele prejudicii aduse întreprinderilor de stat și vor evalua eficiența autorităților publice competente în prevenirea și identificarea abaterilor sau a eventualelor abuzuri comise de administratorii acestor întreprinderi, mai scrie postul de televiziune.
Din presă mai aflăm că ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, cere demisia din funcție a directorului Rezervației „Pădurea Domnească”. Se întâmplă după ce un raport de control a scos la iveală abateri grave: zeci de mii de puieți ar figura doar în acte, alții ar fi fost lăsați să se usuce, iar angajații instituției nu și-ar fi primit salariile de cinci luni. Contactat de TV8, directorul rezervației, Serghei Bucatari, respinge concluziile raportului și spune că documentul va fi contestat.
Agenția Proprietății Publice (APP) trebuie reorganizată pentru a putea administra eficient companiile de stat, cât și patrimoniul public. Scrie Moldova 1, cu referire la concluzia unei analize al Centrului Expert-Group, care propune separarea responsabilităților, iar soluția finală ar fi crearea, până în 2029, a unui holding de stat. Analiza Expert-Grup arată că APP administrează un portofoliu evaluat la zeci de miliarde de lei, însă activează cu doar aproximativ două treimi din personalul necesar. Potrivit experților, instituția este suprasolicitată de activități operaționale și de micromanagement, în timp ce funcțiile strategice, precum gestionarea riscurilor, digitalizarea și administrarea patrimoniului, rămân insuficient dezvoltate.
Escrocheriile telefonice, combătute prin lege: Furnizorii vor bloca apelurile suspecte, iar amenzile vor ajunge până la 75.000 de lei, titrează Moldpres. Potrivit agenției de știri, operatorii de comunicații electronice vor fi obligați să identifice și să blocheze apelurile suspecte, în încercarea de a combate valul de escrocherii telefonice și fraude comise prin intermediul numerelor false sau de origine neverificată. De asemenea, proiectul de lege votat în prima lectură prevede că apelurile inițiate din afara Republicii Moldova, dar care afișează numere din Planul național de numerotație, vor fi supuse unor verificări suplimentare și, după caz, vor putea fi marcate sau blocate, conform regulilor stabilite de Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații.
Cine se împiedică de vagoanele deportărilor? – analizează jurnalista ZdG , Alina Radu. Autoarea articolului amintește că începând cu 12 iunie, când comemorăm primul val de deportări sovietice din Republica Moldova (12–13 iunie 1941) până la 6 iulie, dată ce reprezintă al doilea val de deportări (6–9 iulie 1949), în centrul Chișinăului, dar, din acest an, și în centrul orașului Bălți, sunt expuse câteva vagoane care readuc în memorie atrocitățile autorităților de atunci de la Kremlin. Dar, pentru că decenii în șir aceste crime nu au fost elucidate și condamnate, iar persoanele nu au fost repuse în drepturi, pentru că societatea nu a fost informată despre starea victimelor, ci doar despre eroismul sovietic, o mare parte a societății a reacționat în așa fel încât lapsusul de cunoștințe istorice a devenit și mai evident. Rețelele sociale s-au umplut cu mesaje de ură și agresiune verbală, atrage atenția Alina Radu. Oamenii au ajuns să creadă și să se exprime în acest mod din două motive: nimeni nu i-a informat la timp și corect despre atrocitățile deportărilor (dar și a foametei organizate, a psihiatriei politice, a desproprietăririi ilegale) și nimeni nu le-a impus limite de exprimare cu privire la victimele regimului sovietic. În acest fel, o nedreptate veche de 80 de ani este perpetuată până în prezent, conchide editorialista.
