Revista presei independente: Planuri ambițioase pentru Teatrul Național
În ziarul Dimineața de la București apare un interviu cu directorul Teatrului Național, George Topârceanu, care tocmai se întorsese de la București cu obținerea noului statut de Teatru Național în acte pentru Teatrul din Chișinău.
În interviu, George Topârceanu prezenta un nou plan pentru stagiunea următoare: se dorea un comitet de lectură, dramaturgie românească, inventarierea patrimoniului, introducerea unei contabilități moderne și chiar un fond de pensii pentru artiști. George Topârceanu mai dorea ca cei mai buni actori români să fie prezenți și pe scena de la Chișinău, mai mult sprijin financiar, precum și piese rusești pentru menținerea interesului publicului rus. În lipsa acestor condiții, Topârceanu nu excludea retragerea din funcție.
Tot în acest ziar aflăm că la Chișinău, în fața Consiliului de Război, a ajuns un proces neobișnuit privind patru grăniceri de la Nistru, acuzați de furtul unui miel. Totul ar fi pornit de la o observație a plutonierului lor, care ar fi spus, în glumă, odihnindu-se pe malul Nistrului, că „bună ar fi o friptură de miel”.
Soldații au înțeles aluzia ca ordin și au făcut rost de animal, l-au tăiat și l-au fript pe loc. Întrebați ce pregătesc, ei au răspuns cu seriozitate că este „iepure” de câmp, susținând chiar și în fața superiorilor, care au gustat din miel, că este sigur iepure. Cazul a ajuns în instanță, unde însă nimeni nu a declarat lipsa mielului. În aceste condiții, Consiliul de Război din Chișinău i-a achitat pe toți cei patru acuzați.
În ziarul România Nouă aflăm despre un manifest al organizației „Micii industriași” din Basarabia, care cer sprijin pentru a evita falimentul. Într-un interviu acordat presei, dl. Cupa, președintele Uniunii Micilor Industriași din Basarabia, afirmă că întreprinderile mici sunt grav afectate de trei ani de secetă și de criza economică. Uniunea solicita credite accesibile și sprijin din partea statului, susținând că micii industriași sunt pregătiți să execute lucrări publice și să contribuie la dezvoltarea economică a Basarabiei. Organizația avea filiale în Chișinău, Cahul, Ismail, Tighina și Bălți, iar altele urmau să fie înființate la Mărculești și Soroca.
Un articol de la altă pagină ne informa despre noutățile din presa sovietică. Un scriitor ucrainean a provocat o amplă polemică. Autorul susține că literatura ucraineană trebuie să se desprindă de influența Moscovei, afirmând că literatura rusă se află în declin și a îndemnat Ucraina să se orienteze spre Occident. Ideile care au stârnit presa sovietică erau c la Moscova nu există nicio renaștere literară și nici nu poate exista.
Literatura rusă, față de cea ucraineană, se crede stăpână, de la care poezia ucraineană trebuie să fugă cât mai grabnic. Se previne Ucraina să nu se lase prinsă în undița Moscovei și a moscofilismului. Aceste afirmații sunt remarcabile: încă din 1926, intelectualii ucraineni își exprimau dorința de a-și afirma identitatea.
La știrile sportive din ziarul Rampa aflăm că F. S. S. R. construiește o trambulină de schi la Sinaia. Cunoscătorii afirmau că această trambulină va fi una dintre cele mai reușite din Europa.
Ziarul Oglinda Lumii publica o fotografie cu un rac de mare de dimensiuni neobișnuite, prezentat ca având aproximativ 100 de ani și o greutate de peste 23 de kilograme. Exemplarul este descris ca fiind suficient pentru prepararea unui banchet pentru circa 30 de persoane, servit cu maioneză. Imaginea surprinde proporțiile ieșite din comun ale animalului, greu de crezut mai ales în condițiile în care pe atunci inteligența artificială nu era posibilă.
Fiind un ziar ce conținea multe fotografii calitative, într-un articol apărea și câștigătoarea unui concurs din California al costumelor de baie. Din fotografie se vede că lenjeria acoperă picioarele până aproape de genunchi, iar din spate atârnă o coadă de sirenă.
