Valentin Gaidarji, ales președinte al Adunării Populare a Găgăuziei după demisia lui Nicolai Ormanji
Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) are un nou președinte. Deputatul Valentin Gaidarji a fost ales, pe 3 iulie, în fruntea APG, după ce deputații au aprobat demisia președintelui interimar Nicolai Ormanji. Schimbarea conducerii are loc pe fundalul crizei instituționale din autonomia găgăuză și al blocajului privind organizarea alegerilor pentru noua componență a APG.
Deputații APG au votat, la începutul ședinței, pentru demiterea lui Nicolai Ormanji din funcția de președinte interimar al legislativului regional, iar ulterior l-au ales, prin vot secret, pe deputatul Valentin Gaidarji, transmite Radio Moldova Comrat.
Inițial, pentru funcția de președinte au fost propuși doi candidați: vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leiciu, și deputatul Valentin Gaidarji.
Înainte de votul la care au participat 18 deputați locali, Leiciu și-a retras candidatura, astfel încât Gaidarji a rămas singurul candidat și a fost ales în funcție.
Demisia lui Nicolai Ormanji are loc în contextul crizei instituționale prelungite din Adunarea Populară a Găgăuziei și al lipsei repetate de cvorum la ședințele în care urmau să fie examinate proiectele privind organizarea alegerilor regionale.
Anterior, Ormanji susținuse necesitatea adoptării unui proiect de compromis, elaborat în urma consultărilor dintre autoritățile din Găgăuzia, Guvernul Republicii Moldova și Comisia Electorală Centrală (CEC).
Propuneri privind deblocarea procesului de organizare a alegerilor
Valentin Gaidarji este autorul unuia dintre proiectele de hotărâre privind organizarea procesului electoral în autonomie. Documentul său a fost prezentat ca o alternativă la proiectul de compromis elaborat după consultările dintre autoritățile de la Chișinău și Comrat.
În timp ce proiectul de compromis urmărea deblocarea procesului electoral, Gaidarji a propus ca alegerile să fie organizate în conformitate cu actualul Cod electoral al Găgăuziei.
Ulterior, deputatul a înregistrat și un al doilea proiect de hotărâre, care prevedea recunoașterea ca fiind echivalente denumirile „Comisia Electorală Centrală” și „Consiliul Electoral Central”, utilizate în legislația autonomiei găgăuze și, respectiv, în cea a R. Moldova. Potrivit autorităților centrale, R. Moldova poate avea o singură Comisie Electorală Centrală - cea de la Chișinău.
Printre inițiativele promovate de Gaidarji se numără și organizarea simultană, în anul 2026, a alegerilor pentru funcția de bașcan și a celor pentru deputații Adunării Populare. Proiectul prevedea, totodată, un mecanism temporar de organizare a scrutinelor, cu delimitarea atribuțiilor între autoritățile electorale regionale și cele centrale.
Până în prezent, niciunul dintre aceste proiecte nu a fost adoptat, data alegerilor pentru APG nu a fost stabilită, iar autoritatea electorală centrală a Găgăuziei rămâne neconstituită.
Cine este Valentin Gaidarji
Valentin Gaidarji este antreprenor din satul Carbalia, raionul Vulcănești, și reprezintă această localitate în Adunarea Populară a Găgăuziei din anul 2012.
Potrivit publicației Nokta, Gaidarji este fondatorul companiei „Zegor Grup”, care ar fi sponsorizat proiectul GagauziyaLand în baza unui acord cu asociația „Oguz Land”, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor.
Compania ar fi furnizat materiale și echipamente pentru construcția parcului.
Anterior, Gaidarji declara că nu a acordat importanță faptului că Ilan Șor se afla sub sancțiuni internaționale.
La ultimele alegeri pentru Adunarea Populară, acesta a candidat cu sprijinul Partidului „Acasă Construim Europa”, condus de Gheorghe Cavcaliuc, formațiune care a colaborat cu fostul Partid „Șor” în timpul protestelor antiguvernamentale.
Fostul președinte al APG, dat în urmărire
Funcția de președinte al Adunării Populare a rămas vacantă după ce fostul șef al legislativului regional, Dmitri Constantinov, a fost dat în urmărire, inclusiv prin Interpol.
Acesta a fost condamnat de Judecătoria Comrat la 12 ani de închisoare într-un dosar privind abuzul de serviciu și delapidarea de fonduri, prejudiciul fiind estimat la peste 46 de milioane de lei.
Constantinov nu s-a prezentat la pronunțarea sentinței. Potrivit Poliției, acesta s-ar afla în regiunea transnistreană, unde autoritățile constituționale ale Republicii Moldova nu îl pot reține.
Criza electorală din Găgăuzia a izbucnit după ce autoritățile locale au refuzat să aplice prevederile noului Cod electoral al Republicii Moldova, care ar fi permis organizarea scrutinului. Deși mandatul legislativului local a expirat în noiembrie 2025, alegerile nu au putut fi organizate la timp. Ambele date stabilite pentru vot – 22 martie și 21 iunie 2026 – au fost anulate succesiv de instanțele de judecată, pe motiv că nu au fost respectate prevederile legale privind constituirea și funcționarea autorității electorale responsabile de organizarea scrutinului.
Ministerul Justiției a solicitat Curții Constituționale controlul constituționalității mai multor prevederi legislative, inclusiv a celor referitoare la competența Adunării Populare de a aproba membrii organului electoral central și la implicarea acesteia în numirea conducătorilor structurilor teritoriale ale unor instituții naționale precum Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției și Serviciul de Informații și Securitate.
După eșuarea ședinței din 2 iunie, în cadrul căreia urma să fie supus votului un mecanism de compromis pentru desfășurarea scrutinului, Nicolai Ormanji și-a anunțat demisia din funcția de președinte interimar. El a declarat că a făcut tot posibilul pentru organizarea alegerilor și a susținut adoptarea unui document de compromis, elaborat în conformitate cu recomandările autorităților de la Chișinău și ale Comisiei Electorale Centrale. Atribuțiile președintelui Adunării Populare au fost preluate temporar de Gheorghe Leiciu.
CITIȚI ȘI:
