SINTEZA SĂPTĂMÂNII | Demisia lui Munteanu și criza de credibilitate a guvernării proeuropene
Un scandal legat inițial de un CV falsificat a escaladat rapid într-o criză politică majoră și a scos la iveală vulnerabilități profunde în guvernanța instituțiilor de stat, probleme sistemice de integritate, verificări eșuate și salarii exorbitante în sectorul public, afectând imaginea și credibilitatea guvernării proeuropene de la Chișinău și a președintei Maia Sandu.
Scandalul numirilor controversate și salariilor mari la Moldatsa a generat reacții rapide: demisii în lanț, inclusiv la nivel înalt, excluderi din partidul de guvernare, percheziții, anchetă penal și o promisă „curățenie generală” în toate întreprinderile de stat.
Punctul culminant al crizei politice l-a reprezentat demisia surprinzătoare a premierului Alexandru Munteanu, anunțată la doar opt luni de la preluarea mandatului. Cauza ar fi controversata politică bugetar-fiscală și legea salarizării, care au stârnit dezbateri aprinse chiar și în interiorul guvernării, reflectând dilema clasică dintre consolidarea bugetară necesară și protecția socială.
Cum au evoluat lucrurile, aflați într-o nouă ediție a emisiunii „Sinteza săptămânii” la Radio Moldova.
Anunțându-și demisia pe Facebook, Alexandru Munteanu a scris că nu-și mai poate exercita mandatul „în acord cu principiile și convingerile pe care le am”, fără a oferi alte detalii.
Luând act de demisia premierului, președinta Maia Sandu a negat speculațiile potrivit cărora Munteanu ar fi vrut să lupte împotriva abuzurilor, dar nu ar fi fost lăsat să o facă. Șefa statului a subliniat că premierul nu a prezentat nicio condiție legată de restructurări sau de lupta împotriva corupției. Singura obiecție exprimată de acesta viza „relația lui interpersonală” cu ministrul Educației și Cercetării.
Mărul discordiei ar fi fost politica bugetar-fiscală și reforma salarizării propuse de Guvern, care au stârnit numeroase critici și nemulțumiri.
Ministrul Dan Perciun a confirmat că a avut o discuție tensionată cu premierul privind modul în care a fost elaborată și coordonată politica bugetar-fiscală, în special unele prevederi care „nu au fost pe deplin discutate și au trezit nemulțumiri foarte aprinse în societate”. Perciun a spus că nu știe dacă aceste divergențe au stat la baza demisiei premierului.
Președinta Maia Sandu a anunțat că va începe săptămâna viitoare consultările cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui nou premier. Șefa statului a accentuat nevoia unei echipe guvernamentale unite, capabile să accelereze reformele asumate în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Maia Sandu a apreciat eforturile Guvernului care pleacă, afirmând că acesta a realizat o muncă „extraordinară” pe dosarul integrării europene. Președinta i-a mulțumit lui Alexandru Munteanu pentru că și-a asumat responsabilitatea într-o perioadă extrem de complexă, marcată de necesitatea relansării economice și a inițierii unor reforme structurale esențiale. Multe lucruri au început bine și că s-au depus eforturi importante, a spus președinta, dar a precizat că se aștepta la mai multă implicare în decizii complicate și la o comunicare mai bună.
Demisia prim-ministrului Alexandru Munteanu a fost primită cu reținere și mesaje de apreciere formală din partea guvernării, în timp ce opoziția a salutat-o spunând că e o dovadă a crizei și eșecului guvernării PAS și a cerut alegeri anticipate.
Demisia lui Alexandru Munteanu s-a suprapus s-a suprapus unei crize majore de imagine și credibilitate a guvernării pro-europene de la Chișinău, declanșată de scandalul de la Moldatsa.
„Tratamentul preferențial, beneficiile nemeritate, risipa banului public sunt inacceptabile. Abuzurile de la Moldatsa, dar și alte abateri de la bunul-simț sunt incompatibile cu obiectivul de a construi instituții europene”, a declarat președinta Maia Sandu.
Șefa statului a condamnat ferm abuzurile, inclusiv cazul verișoarei sale, Anastasia Taburceanu, care încasa lunar 6.000 de euro ca purtătoare de cuvânt la Moldatsa și alte 4.000 de euro dintr-un proiect finanțat de Uniunea Europeană.
Președinta a cerut o curățenie generală în întreprinderile de stat și reorganizarea Agenției Proprietăți Publice, anunțată, săptămâna trecută, de premierul Alexandru Munteanu.
Anunțându-și demisia la o săptămână de la izbucnirea scandalului, șeful Agenției Proprietăți Publice, Roman Cojohari, și-a asumat responsabilitatea pentru lipsa unei monitorizări mai stricte a deciziilor financiare luate de fosta conducere a Moldatsa. El a precizat însă că politica de salarizare nu intră în atribuțiile APP.
La rândul său, Radu Marian, care s-a retras de la șefia Comisia parlamentară economie, buget și finanțe, dar rămâne deputat PAS, a spus că a greșit atunci când la recomandat pe Dumitru Vangheli la funcția de director Moldatsa. Marian a precizat că nu știa despre abuzurile salariale și a criticat lipsa de acțiune a Comisiei de cenzori și Inspecției financiare.
Retragerea lui Cojohari și a lui Marian a ridicat la opt numărul demisiilor în urma scandalului de la Moldatsa, izbucnit după o investigație a Ziarului de Gardă care a dezvăluit că Dumitru Vangheli a fost numit director în baza unui CV cu informații false, primea un salariu lunar de peste 100 mii lei lunar și a promovat persoane apropiate în cadrul întreprinderii.
După Vangheli, a demisionat și purtătoarea de cuvânt a întreprinderii Anastasiei Taburceanu. Fosta purtătoare de cuvânt a Guvernului Gavrilița, ex-consilieră a premierului Dorin Recean și verișoară a președintei Maia Sandu, Taburceanu, a promis că va restitui sumele încasate din sporuri și adaosuri la salariul de bază. Ea a fost exclusă din PAS, alături de alți membri, inclusiv Petru Bondari, care și-a dat demisia de la conducerea Metalferos.
La nivel politic, scandalul a provocat reacții împărțite. În timp ce opoziția a acuzat numiri politice, ingerințe în procesul decizional și a cerut investigații extinse, anchete penale, demisii mai ample și reforme reale, guvernarea și-a recunoscut și asumat greșelile.
Centrul Național Anticorupție și Procuratura au deschis o cauză penală. Un raport publicat de CNA indică administrarea defectuoasă a întreprinderii: angajări netransparente, cheltuieli iresponsabile și achiziții publice cu încălcări grave.
Scandalul de la Moldatsa nu este unul ieșit din comun pentru stadiul actual al democrației din Republica Moldova, a declarat vicepremiera pentru intergrare europeană Cristina Gherasimov, la emisiunea „Pe Față" de la Moldova 1. Ea a precizat că, dacă Republica Moldova s-ar afla deja în faza finală a aderării, un astfel de caz ar fi avut un impact enorm.
Potrivit experților, cazul Moldatsa nu ar fi unul izolat. Este un eșec de control intern și o criză de imagine pentru actuala guvernare. Partea juridică și reformele care se impun urmează. Iar resetare politică era inevitabilă.
