Muzeul din Mereni, printre cele mai vechi din R. Moldova, păstrează legendele și patrimoniul satului
Muzeul de Istorie și Etnografie din satul Mereni, raionul Anenii Noi, unul dintre cele mai vechi muzee din Republica Moldova, conservă istoria, legendele și patrimoniul cultural al localității. Vizitatorii pot descoperi aici povești despre originea denumirii satului, o clădire-monument cu peste un secol de istorie și exponate valoroase, de la fosile preistorice până la costume populare autentice. Instituția găzduiește și prima ediție a Festivalului de Film și Istorii, despre care s-a vorbit în emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Potrivit directoarei Muzeului de Istorie și Etnografie din Mereni, Larisa Ciobanu, cea mai cunoscută legendă despre numele localității este legată de livezile de meri aflate odinioară pe traseul vechilor caravane comerciale.
„Cea mai răspândită, mai populară, este că denumirea satului Mereni ar proveni de la o livadă frumoasă de Mere Domnești, lângă care se odihneau caravanele, negustorii atunci când mergeau de la Cetatea Albă spre Cetatea Hotin, sau pe un drum mai scurt de la Tighina spre Soroca. Și făceau popas la aceste livezi cu meri. Și când erau întrebați unde au o masă, unde s-au oprit să odihnească, spuneau la livezile de meri, adică la Mereni”, a explicat Larisa Ciobanu.
O altă legendă locală spune că numele satului ar avea legătură cu un tratat de pace încheiat aici de Ștefan cel Mare. Există și versiunea potrivit căreia denumirea provine de la cuvântul „mireni”, făcând trimitere la credința ortodoxă a locuitorilor. Directoarea muzeului a precizat că satul este atestat documentar pentru prima dată la 25 septembrie 1475.
Clădirea muzeului este, la rândul său, un monument de arhitectură cu o istorie aparte. Aceasta a fost construită între anii 1909 și 1910 și inaugurată în 1911 la inițiativa lui Profirii Rejep, fiul preotului din sat, care a investit mai întâi într-o moară, iar ulterior într-o bancă agricolă destinată comunității.
„Clădirea Muzeului de Istorie și Etnografie Mereni a fost construită în perioada anilor 1909-1910 și dată de exploatare în anul 1911. A fost construită de un consătean care era fiul preotului din sat, Gheorghe Rejep și se numea Profirii Rejep”, a relatat Larisa Ciobanu.
De-a lungul timpului, edificiul a avut mai multe destinații. A funcționat inițial ca bancă în perioada țaristă și în anii interbelici, ulterior a devenit club sătesc, iar după construirea Casei de Cultură a găzduit o sală de sport. Începând cu anii 1989–1990, o parte din încăperi au fost rezervate muzeului, inaugurat oficial în primăvara anului 1980.
Larisa Ciobanu a subliniat că instituția ocupă un loc aparte în peisajul muzeal al țării.
„Muzeul este unul dintre cele mai vechi deschise pe teritoriul Republicii Moldova”, a afirmat directoarea.
Printre cele mai valoroase exponate se numără fosile descoperite în cariera de nisip dintre satele Mereni și Chirca.
„Sunt oasele care au fost descoperite în cariera de extracție a nisipului dintre satele Mereni și Chirca. Sunt oase fosile de dinoterium, același animal a cărui schelet integru îl putem admira doar în expoziția Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală”, a precizat Larisa Ciobanu.
Un loc important în patrimoniul muzeului îl ocupă și colecția de costume populare. Directoarea instituției a menționat că meșterul popular Lidia Bojescu, originară din Mereni și laureată a Premiului Național în 2022, a donat muzeului un costum tradițional realizat integral în atelierul său, precum și una dintre primele lucrări create în cadrul șezătorii „Basarabia”.
Astfel, muzeul din Mereni oferă vizitatorilor o incursiune în istoria localității prin legende, documente, obiecte de patrimoniu și mărturii despre viața comunității de-a lungul secolelor.
Materialul difuzat la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova poate fi audiat mai jos.
CITIȚI ȘI:
