Revista presei | Demisia Guvernului: între un episod politic și riscul unei crize de sistem
Demisia premierului Alexandru Munteanu continuă să fie unul dintre subiectele centrale, abordate în presa națională. De pe primele pagini ale publicațiilor naționale mai aflăm despre investițiile care s-au făcut în trei sate care s-au amalgamat, despre încetarea activității Centrului rus de cultură din Chișinău, dar și despre impactul psihologic al deportărilor asupra generațiilor care au urmat.
Demisia premierului Alexandru Munteanu nu este doar un episod politic și nici o simplă schimbare de guvern înaintea unui nou ciclu de reforme, constată analistul politic, Anatol Țăranu, într-un articol publicat de IPN. Potrivit autorului analizei, această demisie din fruntea guvernului reprezintă primul mare șoc politic produs în interiorul guvernării PAS după obținerea noului mandat și, mai ales, primul semnal că mecanismul construit în jurul promisiunii de integritate începe să se fractureze din interior. Anatol Țăranu remarcă faptul că se întâmplă destul de rar ca un șef al executivului să plece, invocând imposibilitatea de a-și exercita mandatul „în acord cu principiile și convingerile” sale. În limbaj politic, aceasta este una dintre cele mai grave formule de demisie posibile, deoarece lasă să se înțeleagă existența unor incompatibilități morale cu modul în care este guvernat statul, constată comentatorul.
Demisia Guvernului a salvat majoritatea parlamentară, titrează Deutsche Welle. Autorul articolului, Vitalie Călugăreanu, este de părere că dacă nu cădea Guvernul, exista riscul ca partidul și fracțiunea PAS să se rupă și să dispară majoritatea pro-UE. Întâmplător sau nu, această „revoluție fiscală” a Guvernului, comunicată prost, menită să crească veniturile bugetare prin taxe și impozite mai mari, a coincis cu cea mai dură lovitură de imagine din istoria partidului creat de Maia Sandu, iar acum unii analiști politici se întreabă dacă e vorba doar de o coincidență sau de o stratagemă sincronizată menită să rupă guvernarea și să blocheze parcursul european al Republicii Moldova, notează publicația.
De pe Radio Chișinău aflăm că Parlamentul European, se reunește începând de astăzi într-o nouă sesiune plenară la Strasbourg. Eurodeputații urmează să adopte miercuri rapoarte anuale de evaluare a progreselor înregistrate de Republica Moldova, Ucraina și Serbia în direcția aderării la UE, precizează postul de radio, cu referire la un comunicat al Parlamentului European. Raportul privind Republica Moldova salută progresele înregistrate de această țară în toate capitolele de negociere și angajamentul său exemplar continuu față de reformele legate de aderarea la UE, în pofida provocărilor interne și externe semnificative, notează sursa citată. Potrivit Radio Chișinău, deputații cer Republicii Moldova să accelereze ritmul reformelor cheie în conformitate cu obiectivul său ambițios, dar realizabil, de a închide provizoriu negocierile de aderare până la începutul anului 2028 și de a adera la Uniunea Europeană până în 2030.
Iar postul public Moldova 1 relatează despre investițiile care s-au făcut în trei sate care s-au amalgamat cu orașul Leova în urmă cu jumătate de an. Astfel, localitățile Sârma, Tochile-Răducani și Sărata-Răzeși, beneficiază deja de primele investiții realizate din fondurile alocate în cadrul reformei, remarcă sursa citată. Au fost achiziționate utilaje și tomberoane pentru salubrizare, a fost modernizată spălătoria socială, au început lucrările de asfaltare, iar administrația a obținut finanțare pentru proiecte de energie solară și extinderea rețelelor de gaze, mai scrie postul public de televiziune.
Centrul rus de cultură din Chișinău și-a anunțat încetarea activității, titrează NewsMaker. Anunțul vine în ziua în care și-a încetat valabilitatea acordul care a stat la baza funcționării instituției, acord denunțat în 2025 de Republica Moldova, precizează publicația. „Cu profund regret suntem nevoiți să anunțăm că, în legătură cu decizia Guvernului Republicii Moldova, Centrul Rus de Știință și Cultură (Casa Rusă) din Chișinău se închide. De-a lungul multor ani, Casa Rusă a fost un loc de întâlniri, dialog și prietenie. (…) Sperăm că interesul pentru limba rusă, cultură, educație și știință nu se va stinge, iar noi vă vom sprijini întotdeauna, vom păstra posibilitatea dialogului intercultural și a înțelegerii reciproce”, se arată într-o declarație a Centrului.
Europa Liberă analizează impactul psihologic al deportărilor, despre care scrie că e resimțit și la 77 de ani de la cel mai mare val, din 5-6 iulie 1949. Zinaida Bolea, doctor în psihologie, oferă în „Laboratorul social” o perspectivă inedită asupra acestei traume colective, demontând, totodată, miturile despre „moldoveanul trădător”, notează sursa citată. Dincolo de cifre și documente istorice, deportările au însemnat destine frânte, familii destrămate și traume care s-au transmis din generație în generație și care sunt resimțite și astăzi - la nivel individual, dar și în felul cum funcționăm ca societate, rezumă Europa Liberă.
Jurnal.md semnalează că în zilele de weekend și în perioada temperaturilor ridicate, când tot mai multe persoane aleg să-și petreacă timpul liber în apropierea râurilor, lacurilor și bazinelor acvatice riscul cazurilor de înec crește substanțial. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență îndeamnă cetățenii să respecte cu strictețe regulile de securitate la scăldat. Pentru a evita producerea tragediilor, adulții sunt îndemnați să aleagă pentru scăldat doar locuri autorizate și dotate cu stații de salvare, să evite intrarea în apă după consumul de alcool și să nu intre brusc în apă după expunerea îndelungată la soare.
