„Ei voiau ca toți să stea în genunchi. Regimul sovietic nu suporta demnitatea”: Conducerea R. Moldova a comemorat victimele deportărilor din 1949
Mărturii zguduitoare, condamnarea crimelor regimului sovietic și depuneri de flori la Monumentul „Trenul Durerii” din fața Gării din Chișinău. Regimul sovietic a orchestrat operațiunea de deportare în masă cu scopul clar de a distruge identitatea românească a locuitorilor Basarabiei, a declarat președinta Maia Sandu, pe 6 iulie, la evenimentul de comemorare a victimelor deportărilor staliniste din 1949.
„Bunicii și străbunicii noștri erau oameni gospodari, dornici să-și crească copiii în pace, să-și cânte doinele, să-și danseze horele, să-și plângă morții și să-și sărbătorească nunțile. Anume această verticalitate identitară deranja puterea sovietică. Ei voiau ca toți să stea în genunchi. Regimul sovietic nu suporta demnitatea și libertatea popoarelor și, în mod sistematic, încerca să ne distrugă. Aceasta este fața adevărată a ocupației sovietice, iar istoria se repetă sub ochii noștri”, a declarat Maia Sandu, în fața supraviețuitorilor deportărilor și a urmașilor acestora.
Șefa statului a adăugat că operațiunile de deportări din 1941, 1949 și 1951 nu au fost episoade „întâmplătoare”, ci „crime planificate în cele mai mici detalii”, cu liste minuțioase și calendare de execuție, având scopul de a nimici elitele și orice formă de rezistență.
Președinta a reiterat că a vorbi des despre aceste orori este o datorie morală față de cei care nu s-au mai întors și față de puținii supraviețuitori.
„Cerem respect de la stat”
Alexandru Postica, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici (AFDDP), a lansat un apel către conducerea țării, cerând pedepsirea a celor care neagă sau minimalizează atrocitățile sovietice, făcând referire directă la unii deputați actuali.
„Este un lucru foarte și foarte dureros pentru cei care au suferit de pe urma represiunilor politice să vadă cum 10% din Parlamentul Republicii Moldova practic scuipă în memoria celor care au avut de suferit. Este un lucru inadmisibil. Rog și insist să fie adoptată o lege care să condamne în mod expres negarea, trivializarea sau diminuarea consecințelor represiunilor politice în Republica Moldova”, a cerut, din fața „*Trenului Durerii”, Alexandru Postica.
Totodată, președintele AFDDP a criticat carențele majore în procesul de recuperare a averilor confiscate de regimul comunist: „Nu cred că există vreun deportat care să fie mulțumit de modul în care a fost recuperată valoarea averii confiscate. Compensațiile acordate în prezent sunt insuficiente pentru a acoperi acele traume și dureri”.
O poziție critică față de atitudinea autorităților a avut și Tudor Bondari, un basarabean născut în Siberia. Acesta a criticat structurile statului că ignoră, de aproape un deceniu, solicitările victimelor, amintindu-și de ele doar la astfel de evenimente.
„Grupul nostru de inițiativă s-a adresat de nenumărate ori tuturor structurilor statale pentru ca represații să beneficieze de respect în acest stat. Ne-am adresat din 2017 și până în prezent, dar n-am primit niciun răspuns. În această țară, nu există nicio structură de stat care să răspundă de nevoile celor deportați. Rugăm să fie anulată perioada de trei ani pentru depunerea cererii de restituire a bunurilor din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice și ne dorim un departament dedicat, fiindcă nimeni nu-și mai aduce aminte de noi, cu excepția evenimentelor de comemorare”, a punctat Bondari.
Evenimentul de la Gară a fost marcat și de mărturii profund emoționante. Valentina Ciornaia, fiica unor foști deportați din Mereni, raionul Anenii Noi, a povestit cum boala mamei sale a împiedicat familia să se refugieze în România înainte de închiderea granițelor din 1940. Ulterior, familia a fost destrămată, iar bărbații au fost separați de femei.
„Bunica mea a rămas cu mama și au plecat la Polul Nord, ajungând tocmai în orașul Salehard. Ce s-a întâmplat cu bunicul nu au știut. Abia în anii ‘90, când am solicitat dosarul de reabilitare, am aflat că el fusese condamnat la moarte. Moldovenii au trecut printr-un calvar care nu se poate nici ierta, nici uita”, a spus Valentina Ciornaia.
Câte 1.250 de lei pe lună
Anual, la data de 6 iulie, în Republica Moldova este marcată Ziua victimelor represiunilor politice.
Potrivit Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS), în prezent, 5.468 de persoane au statutul de victime reabilitate ale represiunilor politice din perioada anilor 1917–1990. Cu prilejul acestei zile comemorative, 5.417 dintre acestea beneficiază de un ajutor material anual în valoare de 1.000 de lei.
De asemenea, persoanele reabilitate primesc alocații lunare de stat în mărime de 1.250 de lei și beneficiază de compensații pentru bunurile confiscate, bilete de tratament balnear și recuperare, protezare gratuită, facilități fiscale, servicii medicale dedicate, precum și alte măsuri de protecție socială prevăzute de legislație.
Regimul sovietic a desfășurat, în total, trei operațiuni mari de deportări în masă în Basarabia, iar istoricii estimează că numărul total al victimelor variază între 75.000 și 95.000 de persoane, dacă sunt incluși și cei condamnați individual la munci forțate de către instanțele sovietice.
CITIȚI ȘI:
