Revista presei interbelice: Apă de până la doi metri în urma ploilor torențiale la Ștefan Vodă și Tighina
Ziarul Adevărul de la București scria despre Ploile torențiale care continuau să afecteze întreaga țară, iar în Basarabia cele mai mari probleme erau înregistrate în localitatea Ștefan Vodă și în județul Tighina, unde în unele zone apa ajunsese până la doi metri.
Inundațiile au afectat și transportul feroviar: trenurile accelerate dinspre Galați circulau doar până la Tighina, deoarece linia dintre „Tighina și Căușani” era inundată. Probleme existau și între stațiile Galata și Bucovăț, astfel că acceleratul Chișinău–București ajungea la destinație cu întârzieri importante.
Tot aici aflam că Poliția din Chișinău anunța capturarea unei bande acuzate de mai multe jafuri și crime comise în județele Chișinău și Hotin. Potrivit anchetei, membrii grupării ar fi jefuit și fabrica de săpun Feldman, fabrica de pielărie Swartzfeld. Acum 100 de ani, oamenii erau terorizați prin bande care acționau direct în stradă și prin scrisori. Astăzi, amenințările și escrocheriile au migrat în telefon și pe internet.
Ziarul Adevărul publica dezbaterile din Camera Deputaților, care au fost dominate de contestarea alegerilor din județul Orhei. Virgil Madgearu a acuzat autoritățile că au împiedicat depunerea listei Partidului Țărănesc, iar în centrul discuțiilor și Pan Halippa, despre care opoziția a susținut că a fost împiedicat să candideze în Basarabia. În replică, Ion Inculeț a evocat rolul său, al lui Halippa, Daniel Ciugureanu și Ion Pelivan în procesul Unirii Basarabiei cu România, când au plecat la Iași să o propună. În final, în ciuda disputelor aprinse, Camera a validat alegerile de la Orhei.
În ziarul Universul apărea un anunț pe lângă publicități mai diferit: DRAGII MEI COPII, Helen și Adolfi Rotopan, sunt pe patul de moarte, veniți pentru ultimul adio”, semnat Maria. În anii 20', presa națională era folosită și ca mijloc de transmitere a unor mesaje personale urgente. Astăzi un astfel de mesaj ar ajunge în câteva secunde prin telefon.
Tot în ziarul Universul, aflam că Ministerul Instrucțiunii i-a desemnat pe profesorii Nicolae Iorga și Ovid Densușianu în comisia însărcinată cu revizuirea denumirilor localităților din România. Acum 100 de ani, schimbarea numelor localităților nu era lăsată doar în seama administrației, ci era încredințată unor mari istorici și filologi, pentru ca denumirile să respecte istoria, limba și identitatea fiecărei regiuni.
Ziarul publică și o nouă statistică din 1926, care arăta că România avea 7.3 milioane de hectare de pădure, adică 28% din suprafața țării, ceea ce ne plasa pe locul al cincilea în Europa, după Suedia (50%), Rusia (39%), Spania (32%) și Bulgaria (31%). Cele mai răspândite specii erau fagul (47%), stejarul (26%) și rășinoasele (20%).
Autorii estimau că, odată cu modernizarea căilor ferate, România ar putea exporta anual 10 milioane de metri cubi de lemn. Astăzi, la 100 de ani distanță, România are 29% din suprafață acoperită de păduri, însă nu mai ocupă primele locuri în Europa, fiind depășită de țări precum Finlanda, Suedia, Slovenia, Muntenegru și Estonia. Republica Moldova are astăzi aproximativ 13% suprafață împădurită, unul dintre cele mai reduse procente de pe continent.
În ziarul Glasul Bucovinei aflam că Ministerul de Finanțe pregătea o lege pentru desființarea monopolului de alcool din Basarabia, unica provincie din România în care statul deținea controlul exclusiv asupra comercializării alcoolului. Măsura urmărea eliminarea unui sistem rămas din perioada administrației ruse.
La opt ani de la Unirea Basarabiei cu România, încă existau diferențe importante de legislație între provincii, iar autoritățile încercau să creeze un sistem economic și administrativ unitar în întreaga țară.
Autor: Dan Melnic
