Revista presei internaționale | Aplanarea tensiunilor politice dintre SUA și Europa – principala miză a summitului NATO
Presa internațională scrie despre semnificația și miza summitului de două zile al liderilor din țările NATO, care începe azi în Turcia. Mai multe publicații fac bilanțul victimelor înregistrate după atacurile masive rusești asupra Kievului în noaptea de duminică spre luni, dar și al consecințelor înregistrate în urma unor noi lovituri ucrainene asupra infrastructurii petroliere ruse.
Agențiile internaționale de presă descriu condițiile în care se desfășoară azi și mâine summitul liderilor NATO din capitala Turciei, Ankara. Potrivit AFP, evenimentul va avea loc într-o perioadă în care Statele Unite par să se îndepărteze de arhitectura de securitate europeană, iar planurile de reducere a prezenței militare americane în Europa se accelerează. Agenția de presă precizează că principala cauză este nemulțumirea administrației de la Washington față de refuzul aliaților europeni de a sprijini Statele Unite în campania dusă împotriva Iranului. Inițial, summitul era conceput ca o etapă de evaluare a progreselor realizate după reuniunea precedentă de la Haga, aliații europeni înregistrând progrese semnificative în creșterea cheltuielilor de apărare, în conformitate cu angajamentele asumate la insistența Statelor Unite, remarcă AFP. Agenția de presă subliniază că majoritatea țărilor europene au depășit pragul de 2% din PIB pentru apărare și se îndreaptă către un nou obiectiv de 3,5% până în 2035. În pofida eforturilor europenilor de a tempera relația cu administrația americană și de a scoate în evidență creșterea bugetelor de apărare, așa cum a cerut Donald Trump, conflictul din Iran și reacțiile divergente ale aliaților au redus semnificativ așteptările înaintea summitului, amplificând tensiunile politice din interiorul Alianței, conchide AFP.
Înaintea summitului liderilor țărilor NATO, care începe azi la Ankara, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a cerut statelor membre să adopte măsuri concrete pentru consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei, transmite Unian. Oficialul ucrainean a declarat că atacul cu rachete balistice asupra Kievului din noaptea de duminică spre luni, în care au murit cel puțin 18 oameni, demonstrează necesitatea urgentă a unor sisteme suplimentare de apărare. Unian subliniază că Sîbiha a solicitat în special livrarea de rachete PAC-3 pentru sistemele Patriot, argumentând că acestea sunt indispensabile pentru protejarea populației civile de atacurile rusești.
The Moscow Times informează că armata ucraineană a lovit ieri, pentru prima dată, cu drone, cea mai mare rafinărie de petrol din Rusia, situată în Omsk, la o depărtare de aproximativ 2 500 de kilometri de frontiera ucraineană. Potrivit publicației**,** atacul a incendiat rafinăria, ceea ce ar putea adânci criza carburanților din Rusia provocată de loviturile zilnice ale Ucrainei asupra infrastructurii petroliere ruse. The Moscow Times notează că serviciile de informații și Statul Major al Ucrainei au raportat, de asemenea, atacuri asupra unei rafinării din regiunea Iaroslavl, a complexului de gaze Ust-Luga și a unor depozite de combustibil și infrastructură militară din Crimeea și regiunea Lugansk ocupată.
Meduza transmite că atacurile ucrainene cu drone asupra infrastructurii petroliere ruse au agravat criza carburanților din Rusia, determinând formarea unor cozi de mai multe ore la stațiile de alimentare. Potrivit publicației, încercările unor șoferi de a-și alimenta mașinile cu benzină fără a aștepta la rând au provocat, în unele cazuri, altercații. Meduza menționează că situația este amplificată de aplicarea neuniformă a regulilor privind acordarea priorității anumitor categorii de vehicule la benzinării. Publicația subliniază că, în unele regiuni, autoritățile au extins accesul prioritar la alimentare pentru oficiali, militarii implicați în războiul din Ucraina și membrii familiilor acestora, măsură care a generat nemulțumiri în rândul populației.
Financial Times scrie, citând oficiali ucraineni, că serviciile de informații ale Statelor Unite ajută Ucraina să planifice rutele dronelor cu rază lungă de acțiune pentru a evita sistemele ruse de apărare antiaeriană în atacurile asupra rafinăriilor de petrol. Potrivit publicației, intensificarea acestor lovituri a contribuit la cea mai gravă criză a carburanților din Rusia din ultimele decenii, rafinăriile ruse fiind atacate de cel puțin 194 de ori de la începutul anului. Financial Times notează că amploarea campaniei pune o presiune fără precedent asupra apărării antiaeriene ruse și afectează infrastructura energetică esențială pentru susținerea efortului de război al Moscovei. Publicația adaugă că, în pofida acestor atacuri, Rusia nu dă semne că și-ar modifica poziția în negocierile privind războiul, iar oficiali implicați în discuții apreciază că perspectivele unor progrese diplomatice rămân reduse.
Într-un interviu acordat aceleiași publicații, Financial Times, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a arătat convins că principala confruntare dintre Ucraina și Rusia se desfășoară în prezent în spațiul aerian, care ar putea deveni decisiv pentru evoluția războiului. Potrivit lui Zelenski, Ucraina a reușit să stabilizeze frontul și să limiteze capacitățile navale ale Rusiei, însă a recunoscut că apărarea antiaeriană rămâne principala vulnerabilitate a țării. Intensificarea atacurilor cu drone asupra unor obiective din interiorul Rusiei și efectele economice ale războiului ar putea slăbi determinarea Kremlinului de a continua conflictul, a mai declarat Zelenski pentru Financial Times.
Euronews relatează, citând trei oficiali europeni, că, în prezent, Comisia Europeană pregătește propuneri de reformare a procesului de extindere a Uniunii Europene înaintea dezbaterii strategice programate pentru summitul liderilor blocului comunitar din octombrie. Potrivit postului paneuropean de televiziune, inițiativa urmărește consolidarea mecanismelor de protejare a statului de drept și evitarea situației în care noile condiții de aderare ar viza în principal Muntenegru, considerată cea mai avansată țară candidată. Euronews notează că mai multe state membre au propus reforme, inclusiv forme de integrare graduală a țărilor candidate, iar cancelarul german Friedrich Merz a susținut anterior ideea unui statut de „membru asociat” pentru Ucraina. Discuțiile privind extinderea rămân sensibile din punct de vedere politic, inclusiv pe fondul opoziției exprimate de unele forțe politice din statele membre față de aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, conchide Euronews.
Curtea de Apel din Paris urmează să se pronunțe azi asupra apelului depus de lidera formațiunii de extremă dreapta Adunarea Națională, Marine Le Pen**,** împotriva condamnării sale acum doi ani pentru deturnare de fonduri. BBC notează că decizia anterioară a instanței îi interzice lui Le Pen să ocupe funcții publice, situație în care nu ar mai putea candida la alegerile prezidențiale de anul viitor. Înaintea deciziei finale ce urmează a fi luată azi de Curtea de Apel, Le Pen și Jordan Bardella**,** un alt potențial candidat al partidului la prezidențiale din partea partidului Adunarea Națională, au participat la un miting electoral comun în nordul Franței, demonstrând unitatea formațiunii la alegerile prezidențiale de anul viitor.
Eurointegration relatează că guvernul britanic a înăsprit regulile privind donațiile politice din străinătate, în încercarea de a limita influența finanțării externe asupra proceselor electorale. Potrivit publicației, noile măsuri prevăd restricții pentru donațiile importante făcute de persoane recent stabilite în Regatul Unit, precum și cerințe sporite de transparență pentru candidați și companii. Modificările intervin pe fondul controversei privind donațiile primite de partidul Reform UK al lui Nigel Farage din partea unui investitor thailandez din domeniul criptomonedelor, remarcă Eurointegration. Autoritățile britanice susțin că noile reguli urmăresc să împiedice state străine și alte entități externe să influențeze alegerile din Regatul Unit, mai scrie publicația.
