Nicușor Dan va reafirma, la summitul NATO, sprijinul pentru R. Moldova și Ucraina
Președintele României, Nicușor Dan, nu vede niciun risc de retragere a trupelor americane de pe Flancul Estic al NATO, în condițiile în care se vorbește despre amenințarea rusă. În opinia sa, situația actuală reflectă doar o renegociere și o împărțire mai echitabilă a costurilor de securitate între partenerii americani și cei europeni.
Nicușor Dan a fost întrebat, miercuri, într-o conferință de presă susținută la sosirea la summitul NATO de la Ankara, dacă a discutat cu oficialii americani despre prezența militară americană în Europa și România și dacă ar trebui să ne așteptăm la o revizuire a acesteia.
„Ce a fost summitul de la Haga de anul trecut? A fost o încercare de reechilibrare a contribuțiilor de securitate între Statele Unite și ceilalți parteneri și dacă ați văzut proiectul de declarație a summit-ului acestuia, o să vedeți că în mai multe locuri se vorbește de contribuția Canadei și a statelor europene. Suntem pe traseul bun pentru echilibrare. Acum, parte din contribuția care se cuantifică în bani este și prezența trupelor americane în Europa. Și bineînțeles că asta o să fie o discuție pe termen scurt, mediu și lung din momentul ăsta. Reechilibrare înseamnă inclusiv asta. Însă prin faptul că se vorbește expres de amenințarea rusă, eu în momentul acesta nu văd un risc de retragere a trupelor de pe Flancul Estic”, a răspuns Nicușor Dan.
Menționarea unității aliate, a articolului 5 privind apărarea colectivă a întregului teritoriu NATO și a legăturii transatlantice sunt elementele pe care România le consideră esențiale pentru declarația finală a summitului de la Ankara, a mai afirmat președintele Nicușor Dan.
„Este foarte important pentru România că în proiectul de declarație se menționează: unitate, articol 5, adică apărarea colectivă a întregului teritoriu NATO și legătura transatlantică. Este un summit la un an după cel de la Haga de anul trecut, în care s-a agreat o creștere a cheltuielilor militare și este un fel de bilanț la un an ce s-a întâmplat de atunci”, a afirmat șeful statului român.
Nicușor Dan a confirmat că investițiile în apărare au crescut, inclusiv în România, dar a atras atenția asupra unei întrebări pe care o consideră mai importantă decât cifrele în sine: în ce măsură banii alocați se transformă efectiv în echipamente militare noi.
În context, Dan a menționat mai multe proiecte lansate la nivelul Alianței menite să dinamizeze producția de echipamente, precum și integrarea de tehnologii noi și cercetare-dezvoltare în industria de apărare aliată.
„Important, de asemenea, că în declarație, în proiectul de declarație se menționează amenințarea rusă, deci implicit flancul estic, evident, războiul din Ucraina. Noi o să insistăm pe importanța Mării Negre, așa cum am făcut-o de fiecare dată. Cred că v-a anunțat domnul ministru despre semnarea acordului cu Turcia și Bulgaria de extindere a programului de deminare, progresele pe care le-am făcut, după cum știți, pe partea de Uniunea Europeană cu acel hub civil de securitate. Și, așa cum v-am anunțat, parte din aceste programe de producție de echipamente este înființarea, și nu numai producție de echipamente, dar și introducerea noilor tehnologii, cercetare, dezvoltare în echipamentele militare pe care industria aliată le produce”, a detaliat președintele României.
Dan a reamintit că România va găzdui unul dintre cele două sedii secundare ale unei viitoare bănci pentru apărare, alături de statele baltice, instituție al cărei sediu principal va fi în Canada, iar cel european - în Luxemburg.
Președintele a mai precizat că a avut, cu o zi înainte, o discuție cu o delegație de senatori americani, în care a abordat atât chestiuni legate de NATO, cât și relația bilaterală România-SUA, inclusiv extinderea bazei militare de la Mihail Kogălniceanu și oportunitățile de aprofundare a schimburilor economice și a prezenței companiilor americane pe piața românească.
Securitatea Mării Negre și sprijin pentru R. Moldova
Nicușor Dan participă în aceste zile la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai NATO, care are loc la Ankara, în Turcia.
Potrivit autorităților române, unul dintre obiectivele principale ale delegației conduse de președintele Nicușor Dan este reconfirmarea profilului României de aliat de încredere și evidențierea contribuțiilor naționale la securitatea euroatlantică.
În domeniul apărării, România va prezenta progresele privind creșterea bugetului militar, după ce în 2025 a alocat 3.18% din PIB pentru apărare și cheltuieli conexe, iar în 2026 nivelul acestora a ajuns la 3.69% din PIB, inclusiv prin majorarea investițiilor în achiziții și dezvoltarea de capabilități, scrie Caleaeuropeană.ro.
În plan regional, Bucureștiul va susține continuarea consolidării posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, cu accent asupra regiunii Mării Negre și asupra menținerii unei prezențe militare aliate corespunzătoare în România. De asemenea, autoritățile române vor semnala impactul agresiunii ruse asupra securității regionale, inclusiv incidentele repetate cu drone în proximitatea teritoriului național, și vor solicita menținerea unei atenții sporite din partea NATO asupra acestor amenințări.
Totodată, România își va reafirma sprijinul pentru Ucraina și pentru Republica Moldova și va evidenția contribuțiile la securitatea Mării Negre, inclusiv prin participarea la grupul naval trilateral de deminare MCM Black Sea, alături de Bulgaria și Turcia.
România participă, de asemenea, la noile inițiative lansate în cadrul summitului, între care NATO Drone Edge, dedicată cooperării în domeniul combaterii dronelor și pregătirii piloților de drone, programul NATO Innovation Scale-Up Package, destinat accelerării inovării și dezvoltării industriei de apărare, precum și o serie de memorandumuri privind proiecte NATO de mare vizibilitate pentru dezvoltarea capabilităților aliate.
CITIȚI ȘI:
