Audit: De ce rămân blocate unele proiecte de apă și canalizare din sate, după investiții de miliarde de lei
Deficiențe de proiectare, nevalorificarea banilor și sisteme noi de apeduct și canalizare neracordate la consumatori. Neregulile, care au dus la tergiversarea proiectelor, neatingerea obiectivelor și utilizarea ineficientă a banilor publici, sunt incluse într-un raport al Curții de Conturi (CC), care a analizat gestionarea Fondului Național de Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL) în perioada anilor 2022 - 2024.
Rezultatele auditului au fost prezentate miercuri, 8 iulie, în cadrul unor audieri publice organizate de Comisia parlamentară pentru controlul finanțelor publice.
Peste 2.6 miliarde de lei alocați în doi ani
Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală reprezintă un instrument financiar al statului, creat pentru susținerea implementării politicilor publice în domeniul dezvoltării regionale și locale. Acesta este îndreptat în mod prioritar spre dezvoltarea infrastructurii în localitățile defavorizate, reducerea disparităților teritoriale, stimularea creșterii economice și îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației.
Pentru finanțarea proiectelor, în perioada 2022 - 2024 au fost alocate peste 2.6 miliarde de lei.
Curtea de Conturi a constatat că, în anul 2022, aproximativ 60% din resursele oferite de FNDRL au fost valorificate, fiind cel mai redus nivel din perioada auditată. Rezultatele s-au îmbunătățit în anii 2023 și 2024, când valorificarea alocațiilor a crescut până la 98%.
De asemenea, Curtea a constatat că, deși au fost depuse eforturi pentru a asigura implementarea corectă a proiectelor și gestionarea eficientă a banilor publici, lipsa unor mecanisme funcționale de planificare, monitorizare și evaluare a afectat transparența decizională și cheltuielile publice.
Proiect inițiat încă în 2010, nefuncțional
Printre cele mai deficitare proiecte enumerate la audieri de Elizaveta Munteanu, șefa echipei de audit, au fost cele legate de crearea și utilizarea conform destinației a sistemelor de apeduct și canalizare, procesul de implementare a acestei infrastructuri fiind adesea fragmentat.
„Proiectele investiționale de aprovizionare cu apă și sanitație au înregistrat un grad redus de conectare la gospodării. Aceasta afectează impactul social și economic, în special în contextul în care localitățile beneficiare se confruntă cu lipsa apei potabile”, a punctat raportoarea auditului.
Potrivit acesteia, problema este determinată de factori tehnici și financiari care duc la imposibilitatea conectării simultane a tuturor localităților beneficiare la rețeaua magistrală de alimentare cu apă.
CCC a evidențiat, de asemenea, neconformități severe în elaborarea documentației, care au generat majorarea costurilor lucrărilor și au condus la întârzieri în atingerea rezultatelor stabilite.
Printre exemplele oferite se numără proiectele „Sisteme Regionale Apă Canal – Garanția Sănătății Noastre” din Hâncești, „Construcția stației de epurare regională și extinderea rețelelor de canalizare” din orașul Florești și „Construcția stației de epurare a apelor uzate” din Ceadâr-Lunga.
„Un exemplu relevant este proiectul istoric de alimentare a orașului Fălești cu apă din râul Prut, inițiat încă din anii 2010, cu un cost total de circa 150 de milioane de lei. Deși prima etapă a fost finalizată, aceasta nu a asigurat accesul populației la serviciile propuse. Stația de tratare a apei utilizate în cadrul proiectului nu a fost funcțională, iar magistrala Prut-Fălești nu a fost pusă în funcțiune. Astfel, sursa de apă din râul Prut nu a fost valorificată”, a comentat Elizaveta Munteanu.
Auditorii care au efectuat o vizită la fața locului au constatat că stația de tratare a apei, deși a fost reconstruită și dotată cu utilajul tehnologic necesar, nu a fost pusă în funcțiune și prezintă semne vizibile de degradare atât în interior, cât și în exterior.
*Rețea de apă, construită de trei ori în 30 de ani
Ion Pînzari, directorul Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) Centru, recunoaște existența acestor probleme, dar precizează că, după finalizarea proiectelor, acestea sunt date în gestiunea autorităților publice locale (APL), care le oferă ulterior în gestiune operatorului economic din localitatea respectivă.
„Chiar și în raportul dumneavoastră, pe parcursul fiecărui an post-implementare, se atestă o majorare a numărului de consumatori ai sistemului Apă-Canal. Sigur, nu vorbim despre numărul de populație pe care ni l-am fi dorit. Dar, pe lângă rata mică de conectare, există o problemă legată de tariful ridicat atât la apă, cât și la canalizare. În multe cazuri, acesta nu este pe placul cetățenilor”, a explicat Ion Pînzari.
Președintele Comisiei pentru controlul finanțelor publice, Adrian Lebedinschi, a întrebat reprezentanții agențiilor de dezvoltare regională (ADR) din ce cauză construcțiile manifestă un grad avansat de deteriorare.
„Nu sunt exploatate, înseamnă că nu sunt la balanța nimănui. Agentul economic și-a primit banul și a uitat. La Hâncești, în 30 de ani s-a tras de trei ori rețeaua de apă, însă oamenii așa și n-au apă până acum”, a comentat Lebedinschi.
„Bugetele sunt insuficiente, pentru că proiectele sunt destul de mari și costisitoare. Agențiile implementează proiecte de dezvoltare regională, respectiv resursele financiare sunt foarte mari. Dar vorbim și despre responsabilizare, pentru că durabilitatea este prerogativa beneficiarilor, care trebuie să asigure conectivitatea și întreținerea sistemului”, a răspuns Maria Prisacari, directoarea ADR Nord.
Grădiniță reconstruită, dar cu risc seismic major
O altă problemă sistemică legată de greșeli de proiectare se referă la grădinița din satul Bâc, suburbie a capitalei. După consolidarea clădirii creșei, s-a constatat că lucrările n-au fost făcute după un proiect tehnic adecvat, ceea ce putea duce la tragedii în cazul unui cutremur.
Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală (ONDRL) s-a autosesizat și a solicitat ca autoritatea publică locală să efectueze o expertiză abia după auditul CC.
„Proiectantului tehnic, dirigintelui de șantier și persoanelor responsabile de monitorizarea calității lucrărilor li s-a retras licența și nu mai pot activa în domeniul construcțiilor. Dirigintele de șantier, precum și proiectantul au fost nevoiți să returneze toate resursele financiare pe care le-au încasat pentru munca prestată, inclusiv pentru elaborarea documentației de proiect”, a declarat Eugen Secrieru, directorul ONDRL.
Potrivit acestuia, problema principală a fost elaborarea defectuoasă a proiectului, din care a lipsit studiul geotehnic. Deoarece grădinița este amplasată pe un șes cu ape subterane la suprafață, riscul seismic al clădirii crește automat cu două grade: amplasarea pe șes adaugă un grad de vulnerabilitate, iar pânza freatică ridicată – încă un grad.
Documentația de proiect a fost elaborată pentru o zonă de seismicitate de șapte grade, pe când trebuia să fie de nouă grade. Prejudiciul estimat pentru lucrările de consolidare este de circa trei milioane de lei.
Acces limitat pentru persoanele cu dizabilități
Un alt set de probleme constatate de auditori ține de nerespectarea prevederilor privind asigurarea accesului la obiectivele renovate. Acestea trebuiau dotate cu toate elementele necesare pentru accesibilitatea persoanelor cu dizabilități.
„În urma vizitării pe teren a unor proiecte care conțin aceste componente, a fost constatată lipsa rampelor necesare pentru accesul persoanelor cu dizabilități, ceea ce indică o divergență între cerințele inițial stabilite și execuția finală a proiectelor”, a punctat reprezentanta CC.
În special, este vorba despre Rezervația Culturală Naturală „Orheiul Vechi” și Gimnaziul nr. 6 din municipiul Bălți. Reprezentanții ADR au declarat că beneficiarul proiectului de la Orheiul Vechi a bugetat deja sumele necesare pentru crearea căilor de acces cu rampă.
În cazul instituției de învățământ din Bălți, clădirea are deja două rampe pe exterior, iar în cadrul etapei a doua de reconstrucție va fi instalată o rampă adițională pe interior.
Adrian Lebedinshi a declarat că majoritatea proiectelor care se implementează prin intermediul FNDRL au deficiențe la nivel de proiectare, ceea ce duce la costuri suplimentare.
„Voi, în cadrul ADR-urilor, aveți specialiști? Poate să-i atrageți ca experți? Ar fi o necesitate vitală ca să nu ne trezim pe urmă, peste ani de zile, cu probleme și mai grave”, a întrebat deputatul.
„Documentația tehnică este elaborată înainte de aplicarea la concurs, iar noi nu avem în statele de personal specialiști de acest fel. Totuși, noi contractăm experți pe fiecare domeniu – apă, energetică etc., iar ei vin cu un act de constatare prin care își expun poziția vizavi de cât de pregătită este această documentație tehnică”, au răspuns reprezentanții agențiilor.
Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală se formează din alocațiile anuale de la bugetul de stat, ca poziție distinctă pentru politica de dezvoltare regională, precum și din alte surse. Mărimea FNDRL reprezintă 1% din veniturile aprobate ale bugetului de stat pe anul respectiv, cu excepția celor cu destinație specială prevăzute de legislație.
În acest fond pot fi atrase și alte mijloace financiare din sectorul public și din cel privat la nivel local, regional, național și internațional, precum și mijloacele oferite prin programele de asistență ale Uniunii Europene.
CITIȚI ȘI:
Acces la fonduri europene pentru dezvoltare regională: R. Moldova se poate alătura GECT-urilor
Trei proiecte finanțate prin „Satul European” modernizează comuna Răscăieți
Proiecte de dezvoltare locală pentru aproximativ 300.000 de beneficiari, în derulare și în 2026
„Cu pași siguri, transformăm R. Moldova”: încă 380 de curți vor fi reparate
