Summit istoric la Ankara. Politolog român: Un moment de cotitură pentru Alianța Nord-Atlantică
Summitul NATO de la Ankara marchează începutul unei noi etape în arhitectura de securitate euro-atlantică, în care statele continentale își asumă un rol definitoriu în descurajarea militară. Potrivit politologului român Cătălin Gabriel Done, Alianța își redefinește prioritățile într-o nouă geometrie strategică, în care Marea Neagră, Turcia și Ucraina devin piloni-cheie ai stabilității regionale.
„Acest summit NATO de la Ankara este un summit istoric pentru că el mută accentul dinspre relația exclusiv de dominație americană asupra alianței înspre cea europeană. Și, mai mult decât atât, conferă plus valoare ideii conform căreia ordinea internațională nu este schimbată de războaie, ci este schimbată de felul în care alianțele se pregătesc pentru următorul război. Și asta face acum NATO”, a explicat Cătălin Gabriel Done în emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
O nouă geometrie strategică: de la Arctica la Orientul Mijlociu
Expertul consideră că adevărata miză a summitului nu este consolidarea unui singur flanc, ci construirea unei centuri strategice continue care „redefinește întreaga arhitectură de securitate occidentală”.
„Adevărata semnificație se află în arhitectura strategică pe care alianța începe să o construiască după Ankara 2026. De ce? Pentru că pentru prima dată după încheierea războiului rece NATO nu mai gândește securitatea Europei exclusiv prin prisma frontierei cu Federația Rusă. Astăzi discutăm despre un spațiu strategic mult mai larg, un spațiu care începe în Arctica, continuă în Marea Baltică, traversează Europa Centrală, Marea Neagră, ajunge în Balcanii de Vest, Turcia, Caucaz și se termină în Orientul Mijlociu. Aceasta este marea schimbare pe care summitul NATO din acest an o aduce. Nu asistăm la consolidarea unui singur flanc, așa cum unii s-ar fi așteptat, ci asistăm la apariția unei centuri strategice continue care practic unește Nordul Europei cu Levantul și aceasta este noua geometrie a securității occidentale pe care acest summit o consfințește”, a subliniat analistul.
Investițiile în apărare - motor economic și strategic
Dincolo de dimensiunea militară, noua strategie NATO va genera investiții consistente în industria de apărare și va crea noi oportunități economice pentru statele membre, apreciază Done. „Înseamnă investiții majore, înseamnă o deschidere pentru capitalul străin și autohton în industria de apărare”, a remarcat acesta.
Politologul atrage atenția că rolul Turciei în noua arhitectură regională devine esențial, iar Bucureștiul trebuie să aprofundeze cooperarea strategică cu Ankara.
„Parteneriatul strategic cu Turcia devine esențial în acest moment pentru că Turcia este piciorul de pod al alianței în regiunea Mării Negre și în regiunea extinsă, mă refer în regiunea Caucazului, acolo unde România are interese strategice. Să ne aducem aminte că avem parteneriate strategice cu Azerbaijanul, Georgia și cu Armenia. Ori, în acest context, este nevoie ca atât România, cât și Turcia să își consolideze acest parteneriat și să îl aprofundeze”, a punctat Done.
În același context, expertul apreciază că România își consolidează rolul regional în cadrul noii configurații de securitate. „Pentru București NATO 3.0 înseamnă investiții, înseamnă mai multă coerență și înseamnă conștientizarea rolului său în arhitectura de securitate regională și în arhitectura de securitate europeană”, a afirmat politologul.
Ucraina obține câștiguri strategice și politice la Ankara
Potrivit analistului, unul dintre marii câștigători ai summitului este Ucraina, care a obținut atât garanții financiare, cât și deschiderea unor discuții privind consolidarea capacităților sale de apărare.
„Zelenski (n.r președintele ucrainean Volodimir Zelenski) a reușit să obțină inserarea în textul declarației finale a angajamentelor financiare concrete pentru Ucraina și se vorbește clar de sume alocate ca și ajutor de război. Mai mult decât atât, a obținut o concesie din partea lui Donald Trump. (...) Ori lucrul acesta sigur îl poate ajuta pe Zelenski. Este un mesaj transmis inclusiv Federației Ruse și lui Putin direct pentru că Donald Trump pare că și-a cam pierdut răbdarea cu Putin. Ori dacă americanii vor semna cu adevărat acordul de acordare a licenței pentru producția de rachete, asta înseamnă că Ucraina va dobândi superioritatea strategică, cel puțin aeriană, în acest război”, a conchis Cătălin Gabriel Done.
Summitul NATO de la Ankara, care a avut loc pe 7 și 8 iulie 2026, a reprezentat un moment de reconfigurare strategică, în contextul redefinirii relației transatlantice, al continuării războiului din Ucraina și al consolidării rolului Europei în arhitectura de securitate a Alianței.
În declarația finală a summitului liderii statelor membre au reafirmat angajamentul față de apărarea colectivă prevăzută de Articolul 5 al Tratatului de la Washington și au convenit asupra unor noi investiții în apărare, inclusiv un sprijin militar de cel puțin 70 de miliarde de euro pentru Ucraina în 2026, care va fi menținut la un nivel similar și în 2027.
În marja summitului NATO de la Ankara au avut loc întrevederi-cheie între liderii Alianței, inclusiv între președintele american Donald Trump și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, în timp ce statele membre și-au reafirmat angajamentul față de apărarea colectivă și unitatea Alianței. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat recunoștința „pentru accentul puternic pus pe consolidarea apărării aeriene a Ucrainei” în urma unei „întâlniri fructuoase” cu președintele SUA, Donald Trump, la summitul NATO de la Ankara, Turcia.
CITIȚI ȘI:
