Corespondență Dan Alехе | Cum poate un delincvent condamnat să candideze în politică: Scandalul Marine Le Pen
În Franța, Marine Le Pen, șefa din umbră a partidului ultranaționalist Rassemblement National (al cărui șef nominal este acolitul ei Jordan Bardella) a anunțat că intenționează să candideze în alegerile prezidențiale din aprilie 2027, deși ea tocmai a fost condamnată la închisoare pentru fraudă și deturnare de fonduri și, întemnițarea efectivă fiind suspendată, este forțată acum să poarte o brățară electronică, pe care o va avea asupra ei și în timpul campaniei electorale.
Sondajele o arată însă deja favorită, cu aproape 40% din intențiile de vot în primul tur, cel mai mare scor, dar adversarii politici ai lui Marine Le Pen evidențiază lipsa de integritate a unei personalități politice condamnate de mai multe ori într-un caz de delapidare de fonduri publice.
Afacerea Le Pen e veche: încă din iunie 2018, Tribunalul de primă instanță al Uniunii Europene, cunoscut și sub numele de Curtea Generală a UE, a decis că șefa Frontului Național din Franța (Front National, rebotezat recent în: Rassemblement National) a plătit din fondurile Parlamentului niște asistenți, între anii 2010 - 2016, care asistenți n-au făcut altceva decât să lucreze pentru ea și pentru Frontul Național, stând în Paris, în vreme ce Parlamentul European se reunește alternativ la Bruxelles și Strasbourg.
Un europarlamentar, care are un salariu de peste 7.000 de euro pe lună, mai primește lunar și circa 20.000 euro pentru plata asistenților și pentru cheltuielile biroului. Europarlamentarul folosește discreționar acea sumă și angajează oricât de mulți asistenți dorește, însă aceia nu pot presta o muncă decât în cadrul Parlamentului European.
Tribunalul UE, aflat la Luxembourg, a decis inițial că Marine Le Pen “nu a putut oferi nici un fel de dovadă că respectivii asistenți au prestat vreo muncă în cadrul Parlamentului, lucru recunoscut și de ea în cadrul audierii”.
După recursuri și un întreg maraton prin tribunale, săptămâna aceasta, marți 7 iulie, Curtea de Apel din Paris i-a aplicat lui Marine Le Pen o pedeapsă de trei ani de închisoare, din care doi ani cu suspendare și un an executat la domiciliu cu brățară electronică.
Totuși, deși declarase în mod repetat că nu va face campanie purtând o brățară electronică, ca o condamnată ce este, Marine Le Pen a anunțat că a introdus un recurs la Curtea de Casație și că va face campanie electorală pentru alegerile prezidențiale chiar în condițiile acestea. Lidera de extrema dreaptă va candida la alegeri în arest la domiciliu, cu o brățară electronică.
Desigur, mulți se pot întreba: Cum e posibil ca șefa de facto a extremei drepte franceze, Marine Le Pen, să poată candida (pentru a patra oară) în alegerile prezidențiale din Franța de anul viitor, fiind condamnată în apel pentru delapidare de fonduri publice în cazul falșilor asistenți parlamentari plătiți din fonduri UE?
Branimir Glavaš, criminal de război și parlamentar croat ales în închisoare
Dar legislația mai multor țări este deficitară aici și nu a prevăzut nimic pentru a împiedica infractori condamnați să candideze la funcții importante. Astfel, chiar și în România, în 2014, Dan Diaconescu, fostul politician marginal și fondator al televiziunii OTV, tocmai fusese condamnat la trei ani închisoare pentru șantaj, însă fiind încă liber datorită recursului, anunțase, în stupefacția generală, că va candida la președinție, bazat pe popularitatea sa datorată emisiunilor sale TV de scandal.
Nu e limpede dacă Dan Diaconescu știa că existase deja un precedent, ba chiar încoronat de succes: croații avuseseră un caz similar, cu binecunoscutul Branimir Glavaš, criminal de război condamnat, care a devenit parlamentar pe când era în închisoare. Glavaš fusese condamnat -- caz rar în Croația -- pentru crime de război comise împotriva sârbilor, în luptele pentru orașul Osijek, când el, în calitate de comandant paramilitar croat, le turna cu pâlnia in gât, sârbilor torturați, lichid de frână, de motor.
S-a descoperit însă atunci o gaură legală, o zonă cenușie: nimic nu spune in legea croată că un deținut nu poate candida în alegeri. Așa încât, în timpul alegerilor parlamentare din noiembrie 2007, lui Glavaš i s-a permis să candideze și a fost ales cu succes ca membru al Parlamentului croat.
Fredi Beleris, europarlamentar grec dintr-o închisoare albaneză
Un caz poate și mai baroc s-a întâmplat la ultimele alegeri pentru Parlamentul European: actualul europarlamentar grec Fredi Beleris, politician de etnie greacă, dar cu dublă cetățenie, albaneză și greacă, a fost ales în Parlamentul European reprezentând partidul de guvernământ Noua Democrație din Grecia, în vreme ce el se afla într-o închisoare în Albania.
Cetățean albanez de etnie greacă, el fusese primar al orașului Himarë din sudul Albaniei, dar condamnat la doi ani de închisoare pentru fraudă electorală, altfel zis: cumpărare de voturi. Beleri a fost însă ales în Parlamentul European în iunie 2024, împins de partidul de centru-dreapta, Noua Democrație, aflat la guvernare în Grecia vecină.
Beleris a fost eliberat după ce Grecia a acuzat Albania de încălcarea drepturilor omului și a amenințat că se va opune încercărilor Albaniei de a se apropia de Uniunea Europeană. În Parlamentul European, Beleris este acum, așa cum a dorit, membru al delegației europarlamentare pentru... Albania, fiind printre cei care judecă progresele acestei țări candidate la UE care l-a întemnițat pentru fraudă!
Așa încât, cazul lui Marine Le Pen se înscrie într-o serie bălțată de cazuri în care politicieni condamnați, chiar cu eticheta oficială de infractori, au știut să se fofileze prin faliile justiției, căpătând imunitate și ocupând chiar funcții importante.
