R. Moldova a pierdut aproape o treime din populație în ultimele trei decenii, calculează demografii
Republica Moldova se confruntă cu o criză demografică fără precedent. De aproape trei decenii, țara se află într-o fază de declin continuu, marcată de depopulare, îmbătrânire accentuată și migrație masivă. Potrivit demografului Valeriu Sainsus, declinul este accentuat de o natalitate în scădere, menținând țara într-o stare de creștere demografică nulă sau negativă.
Valeriu Sainsus afirmă că Republica Moldova a intrat într-o etapă „post-demografică” de tranziție, marcată nu doar de schimbări structurale majore, ci și de procese latente, ale căror efecte se vor resimți pe termen lung.
„Noi suntem de aproape trei decenii într-o stare în care creșterea demografică este nulă sau are valori negative. Asta ne creează cele mai mari probleme pe durată medie și îndelungată. Probabil că aici trebuie să bată politicile, dacă ne dorim un echilibru demografic pentru cadrul național demografic”, a punctat expertul, la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1.
Decizia familiilor de a amâna sau limita numărul copiilor ține, deopotrivă, de factori economici și de schimbări de mentalitate, a remarcat demograful, menționând că aproape jumătate dintre familiile din Republica Moldova au un singur copil.
Totodată, fenomenul migrației a afectat două generații, părinți și copii, și doar aproximativ unul din zece emigranți se întoarce în prezent în țară.
Revenirea diasporei ar putea fi stimulată de procesul de integrare europeană, dar rămâne condiționată de schimbări resimțite pe plan intern, afirmă Sainsus.
„Chiar dacă am pierdut două generații prin migrație, adică generația părinților și generația copiilor, reîntoarcerea lor ne aduce un nou dividend de dezvoltare din perspectiva timpului și din perspectiva dezvoltării economice. (...) Tot aici trebuie să afirm și faptul că migrații sunt o categorie de populație foarte sensibilă. Dacă ei simt schimbarea în interiorul țării, inevitabil se vor reîntoarce”, a mai spus demograful.
Cu privire la îmbătrânirea populației, expertul a afirmat că fenomenul are și o dimensiune pozitivă. Menținerea persoanelor vârstnice în activitate poate constitui un aport economic pozitiv, dar a evidențiat necesitatea adaptării sistemelor de sănătate și de protecție socială la noile realități demografice.
„Adeseori se exagerează când vorbim de îmbătrânirea demografică, pentru că sunt văzute mai mult problemele decât avantajele. Îmbătrânirea demografică implică și avantaje din perspectiva în care populația poate lucra mai mult”, a punctat invitatul postului public de televiziune.
Sainsus a mai spus că doar unul din patru moldoveni lucrează după vârsta de pensionare: „Vorbim și din contextul în care îmbătrânirea demografică nu este altceva decât și o conlucrare dintre generații, care poate aduce la transmiterea experienței vârstnicilor către cei tineri”.
Despre depopulare, a patra problemă menționată, Sainsus a menționat că fenomenul a fost cauzat inițial de criza demografică internă, dar în prezent este determinat în principal de emigrație.
Recensământul Populației și Locuințelor din 2024, ale cărui rezultate finale au fost publicate de Biroul Național de Statistică (BNS) în august 2025, a stabilit că numărul populației a scăzut cu circa 13.6% față de recensământul din 2014. Conform aceleiași surse, vârsta medie a populației a ajuns la 40.6 ani, față de 37.5 ani în 2014, iar ponderea persoanelor de 60-69 de ani a crescut cu 4.6 puncte procentuale. Grupa de vârstă de 65 de ani și peste a ajuns la 437.200 de persoane, reprezentând 18.2% din populație, față de 11.3% în 2014.
Pe termen lung, potrivit datelor BNS, populația de pe teritoriul aflat sub controlul autorităților de la Chișinău a scăzut continuu după vârful de 3.6 milioane de persoane înregistrat în 1989, la ultimul recensământ din perioada sovietică, ajungând la 2.401.200 de persoane cu reședință obișnuită, conform rezultatelor preliminare ale recensământului din 2024.
Indicele sarcinii demografice, numărul persoanelor în vârstă inaptă de muncă la 100 de persoane active a urcat la 79, față de 62 la recensământul din 2014.
Recensământul din 2024 nu a putut fi desfășurat pe teritoriul controlat de regimul separatist din regiunea transnistreană.
CITIȚI ȘI:
