Revista presei interbelice: Cine conduce cu adevărat Rusia? Dilema Occidentului
Începem cu o știre din ziarul România Nouă. Inspectoratul Școlar al Regiunii XV Chișinău a anunțat în 1926 că toate autoritățile școlare au primit ordin să se asigure că fiecare clasă din școlile primare va avea.
Măsura a fost comunicată oficial Arhiepiscopiei Chișinăului, iar punerea ei în aplicare revenea comitetelor școlare locale. Știrea arată rolul important pe care îl avea religia în educația publică din România interbelică, prezența icoanelor în sălile de clasă fiind considerată o parte firească a vieții școlare.
România Nouă cita și ziarul Segodnea din Riga, care susținea că Europa Occidentală înțelege foarte puțin cum funcționează, în realitate, Rusia Sovietică. Articolul îl dădea ca exemplu pe ministrul britanic de externe Austen Chamberlain, despre care afirma că abia atunci a realizat că guvernul sovietic nu este adevăratul centru al puterii.
Potrivit autorului, deciziile erau influențate de Partidul Comunist, de Internaționala a III-a (Comintern) și, în cele din urmă, de aparatul polițienesc, despre care ziarul susținea că deține puterea supremă în Uniunea Sovietică.
Privit din 2026, articolul arată că una dintre marile dileme ale Occidentului era să înțeleagă cine conduce cu adevărat Rusia. Această întrebare continuă să apară frecvent și astăzi în analizele despre puterea de la Moscova și mecanismele ei de decizie.
Publicația mai relata că Ziua Cooperației a fost sărbătorită la Bălți printr-o amplă manifestație publică. Reprezentanții cooperativelor din întreg județul s-au adunat la Federația „Colaborarea”, au pornit în frunte cu muzica militară spre Catedrala din Bălți, unde a fost oficiat un Te-Deum, iar apoi au străbătut străzile orașului într-un cortegiu, cântând „Deșteaptă-te, române!”.
În Basarabia interbelică, „Deșteaptă-te, române!” era cântat în cadrul unor manifestări publice și civice foarte lejer, mai ales la Bălți.
Aflăm la altă pagină că, în Rusia Sovietică, a fost inaugurată o linie de autobuze între Astrahan și Elista, pe un traseu de circa 336 km. Drumul traversa o regiune deșertică, lipsită de surse de apă, unde până atunci transportul se făcea aproape exclusiv cu caravane de cămile.
Călătoria, care dura aproximativ o săptămână, putea fi parcursă acum într-o singură zi, autobuzele circulând de trei ori pe săptămână. Acum 100 de ani, mijloacele moderne de transport începeau să înlocuiască vechile caravane de cămile, marcând un pas important al modernizării infrastructurii.
Ziarul Dimineața scria că ziarul american New York Sun propunea, într-o notă ironică, că Statele Unite ar vrea să cumpere de la Franța Insula Dracului (astăzi Devil's Island, din Guyana Franceză), după ce autoritățile franceze luau în calcul renunțarea la celebra colonie penitenciară din cauza climei tropicale și a condițiilor extrem de grele.
Publicația comenta că insula ar putea fi folosită pentru criminalii periculoși din America, în condițiile în care închisorile americane deveniseră supraaglomerate. Insula nu a fost niciodată vândută. Astăzi, Devil's Island aparține în continuare Franței, face parte din Guyana Franceză și este un important obiectiv turistic, vizitat pentru istoria sa ca una dintre cele mai temute colonii penitenciare din lume.
Ziarul Adevărul de la București relata că ziarul britanic Daily Telegraph susținea că Italia încearcă să medieze un acord între România și Rusia Sovietică. Potrivit informațiilor, dacă aceste demersuri aveau succes, premierul Alexandru Averescu urma să se întâlnească la Roma cu Benito Mussolini și cu ministrul sovietic de externe Gheorghi Cicerin, pentru a încerca rezolvarea definitivă a chestiunii Basarabiei, teritoriu pe care România îl considera unit cu țara, dar pe care Uniunea Sovietică refuza să îl recunoască.
La opt ani după Unire, statutul Basarabiei rămânea una dintre cele mai importante probleme de politică externă ale României și un subiect aflat în centrul marilor negocieri europene.
Ziarul Glasul Bucovinei aducea informații suplimentare despre traseul Regelui nostru în deplasare. Aflăm că Regina Maria îl va însoți pe rege doar până în Slovenia, după care fiecare va avea vizite separate pentru legături diplomatice combinate cu stațiuni balneare. Regina Maria urma să fie însoțită de domnișoara de onoare Cantemir, în timp ce Regele era însoțit de medicul Curții Regale, dr. Romalo, colonelul Iacobini și alți oficiali până la Veneția.
Autor: Dan Melnic
