Revista presei internaționale | Ucraina continuă operațiunea militară pentru izolarea peninsulei Crimeea; Israelul denunță tentativa Iranului de a-l lichida pe Trump
Presa internațională relatează despre ultimele evoluții ale războiului ruso-ucrainean și, în special, despre impactul atacurilor asupra rutelor logistice ale Rusiei. Criza din Orientul Mijlociu și efectele acesteia asupra situației energetice din Europa se numără printre alte teme abordate de publicațiile străine.
AFP informează că Ucraina își intensifică atacurile asupra rutelor logistice rusești din jurul Crimeii anexate, extinzând operațiunile de la coridoarele terestre către liniile maritime de aprovizionare. Agenția de presă face referire la datele comandamentului forțelor ucrainene de sisteme fără pilot, potrivit cărora, în ultimele patru zile, au fost atacate și incendiate cel puțin 25 de nave în Marea Azov, majoritatea fiind petroliere rusești care transportau combustibil. AFP notează că amploarea pierderilor ar reprezenta una dintre cele mai grave lovituri suferite de logistica maritimă rusă din ultimele decenii și ar putea afecta aprovizionarea cu combustibil a Crimeii. Aceste atacuri se înscriu în strategia Ucrainei de a perturba atât rutele terestre, cât și cele maritime prin care Rusia susține operațiunile militare din peninsula anexată, conchide AFP.
Newsweek scrie că președintele rus Vladimir Putin se confruntă cu presiuni militare, economice și diplomatice tot mai mari și încearcă să valorifice perioada rămasă până când echilibrul strategic al războiului ar putea înclina în favoarea Ucrainei. Publicația notează că stagnarea frontului, loviturile ucrainene asupra Crimeii și infrastructurii ruse, precum și dificultățile economice interne reduc treptat capacitatea Moscovei de a susține războiul în aceleași condiții. Potrivit Newsweek, decizia Statelor Unite de a permite producerea sub licență în Ucraina a rachetelor pentru sistemele antiaeriene Patriot ar putea consolida pe termen lung apărarea aeriană ucraineană, determinând Rusia să intensifice, în perioada următoare, atacurile și presiunile diplomatice. Publicația concluzionează că strategia Kremlinului urmărește mai degrabă să convingă Ucraina și aliații săi să accepte negocieri în condiții favorabile Moscovei înainte ca noile capacități militare ale Kievului să schimbe raportul de forțe pe câmpul de luptă.
Bloomberg scrie că relațiile dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderul de la Casa Albă, Donald Trump, s-au îmbunătățit considerabil după tensiunile de anul trecut, evoluție reflectată și de întâlnirea cordială dintre cei doi la summitul NATO din Turcia. Agenția de presă subliniază că succesul atacurilor ucrainene asupra infrastructurii militare și energetice ruse a redus dependența Ucrainei de sprijinul direct al Statelor Unite și i-a consolidat poziția în relația cu administrația de la Washington. Cu toate acestea, politica externă a lui Donald Trump rămâne dificil de anticipat, iar această apropiere nu garantează o schimbare de durată a poziției administrației americane față de Ucraina, semnalează Bloomberg.
The Times relatează că Andy Burnham, favorit pentru funcția de prim-ministru al Marii Britanii, a promis să mențină sprijinul pentru Ucraina la nivelul actual și să continue consolidarea cooperării cu aliații occidentali. Potrivit ziarului, viitorul șef al guvernului britanic își propune să acorde prioritate securității naționale, întăririi relațiilor cu Europa și consolidării rolului Marii Britanii în cadrul NATO. Burnham a justificat această strategie prin deteriorarea mediului internațional de securitate, marcat de agresiunea Rusiei, conflictul din Orientul Mijlociu și noile amenințări generate de evoluția tehnologiilor militare. The Times notează că liderul laburist intenționează să continue majorarea cheltuielilor pentru apărare, în linie cu politica promovată de actualul guvern.
BBC informează că în orașul iranian Mashhad au avut loc funeraliile liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, ucis în urmă cu trei luni și jumătate, la începutul campaniei aeriene desfășurate de Israel și Statele Unite. Potrivit postului britanic, ceremonia a reunit zeci de mii de susținători ai regimului, în timp ce Iranul și Statele Unite au continuat schimbul de lovituri asupra unor obiective militare din regiune. BBC face trimitere la anunțul armatei americane, care susține că atacurile iraniene asupra bazelor sale nu au provocat victime, iar noile bombardamente ale Statelor Unite au vizat aproximativ 90 de ținte din Iran. Între timp, traficul maritim prin strâmtoarea Ormuz rămâne redus din cauza tensiunilor din zonă, deși prețurile internaționale ale petrolului au reacționat moderat la noua escaladare a conflictului, remarcă BBC.
ABC News dezvăluie că Statele Unite și Iranul continuă negocierile tehnice privind programul nuclear iranian, în pofida schimbului recent de lovituri militare care a pus sub presiune acordul temporar de încetare a ostilităților. Potrivit unui oficial american intervievat de ABC News, Washingtonul își menține obiectivul de a ajunge la un acord definitiv și insistă că Iranul nu trebuie să obțină arme nucleare. Declarațiile au fost făcute după ce președintele american Donald Trump a afirmat că armistițiul convenit luna trecută cu Iranul nu mai este, în fapt, valabil, remarcă ABC News.
The Wall Street Journal dezvăluie că Israelul a transmis Statelor Unite informații secrete potrivit cărora Iranul ar pregăti un complot pentru asasinarea președintelui american Donald Trump, fapt ce riscă să amplifice și mai mult tensiunile dintre Washington și Teheran. Autoritățile israeliene și iraniene au refuzat să comenteze aceste informații, însă Trump a declarat la summitul NATO din Ankara că se află pe lista țintelor regimului iranian, remarcă The Wall Street Journal. Potrivit publicației, amenințările sunt puse în legătură cu recentele lovituri americane asupra unor obiective din Iran. Sursele The Wall Street Journal susțin că, din motive de securitate, președintele american a revenit în Statele Unite de la summitul NATO la bordul unui avion prezidențial mai vechi, renunțând la aeronava oferită de Qatar.
În pofida noilor tensiuni dintre Statele Unite și Iran, Comisia Europeană nu vede, deocamdată, riscuri majore pentru securitatea energetică a Uniunii Europene în sezonul rece, transmite Eurointegration. Publicația o citează pe purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anna-Kaisa Itkonen, potrivit căreia principala preocupare rămâne impactul conflictului asupra prețurilor la energie, și nu continuitatea aprovizionării. Oficialul a precizat că nivelul actual al rezervelor europene de gaze este mai redus decât media din perioada anterioară crizei energetice, însă nu justifică îngrijorări imediate, conchide Eurointegration.
