Atacurile Rusiei în apropierea frontierei R. Moldova sporesc riscurile de securitate, avertizează experții
Drona rusească prăbușită în localitatea Copanca, raionul Căușeni, ar fi putut provoca victime și distrugeri majore, dacă explozibilul s-ar fi detonat. Incidentul arată riscurile directe ale războiului din Ucraina asupra Republicii Moldova, constată expertul în spațiul Mării Negre, Mihai Isac, cerând consolidarea urgentă a capacităților de apărare.
„A fost doar noroc chior care a făcut ca această dronă de fabricație rusă să nu explodeze. Să înțelegem că astfel de drone sunt folosite pe scară largă de către Federația Rusă care, atunci când plănuiește aceste atacuri, nu ia în considerare faptul că Republica Moldova este un stat suveran și că spațiul său aerian ar trebui să fie apărat de astfel de demersuri”, a declarat expertul în spațiul Mării Negre, Mihai Isac, la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Intensificarea atacurilor în regiune transmite un semnal clar privind obiectivele Kremlinului și impactul acestora asupra populației civile.
„Faptul că Federația Rusă lovește atât de adânc în interiorul Ucrainei ne demonstrează faptul că Moscova nu crede în pace și că aceste acțiuni au rolul de a teroriza populația civilă. Pentru că, indiferent cât de mult am sprijini anumite obiective ale Federației Ruse, dacă ne uităm pe hartă, ne uităm cât de departe este frontul, ne dăm seama că loviturile din acea zonă, inclusiv pe partea ucraineană, în apropierea frontierei cu Republica Moldova, nu sunt decât asupra unor obiective civile”, a remarcat Isac.
Expertul sugerează și posibile implicări ale infrastructurii din regiunea transnistreană ocupată de trupele ruse în susținerea operațiunilor aeriene împotriva Ucrainei.
„Faptul că acest incident a avut loc în apropierea zonei ocupate în mod ilegal de armata rusă poate ridica și alte întrebări din punct de vedere tehnic: dacă nu cumva Federația Rusă folosește anumite mijloace tehnice din regiunea (transnistreană - n.r.) aflată sub ocupație militară ilegală rusă pentru a ajuta dronele lansate împotriva Ucrainei să lovească mult mai eficient obiectivele aflate în apropierea frontierei dintre Ucraina și Republica Moldova? Este o problemă pe care am văzut-o ajungând în anumite discuții și pe fondul recentelor acuzații ale președintelui Zelenski la adresa Belarusului, conform cărora acest stat aliat cu Federația Rusă ar permite folosirea teritoriului său pentru ghidarea dronelor”, a remarcat expertul.
Cu referire la faptul că Uniunea Europeană a alocat 120 de milioane de euro pentru consolidarea apărării antiaeriene a Republicii Moldova, expertul avertizează că rezultatele nu pot fi obținute imediat, întrucât procesul presupune achiziții complexe și instruirea personalului.
„Va dura câteva luni până vom vedea primele rezultate. Să înțelegem că un astfel de tip de echipament nu va putea fi cumpărat de azi pe mâine, este vorba de plasarea unor comenzi, conform regulamentelor în vigoare, antrenarea personalului care va deservi aceste sisteme. Și, în al doilea rând, trebuie să înțelegem că nu putem apăra fiecare centimetru de pământ al statului Republica Moldova, dar cu siguranță putem crește semnificativ gradul de apărare a obiectivelor strategice și a zonelor populate”, a mai precizat Isac.
Asistența oferită de partenerii externi trebuie valorificată prin dezvoltarea capacităților instituționale și operaționale ale Republicii Moldova, a accentuat analistul.
„Atunci când ne uităm la astfel de tipuri de ajutor, trebuie să înțelegem că ele vor continua și, în același timp, Republica Moldova trebuie să fie pregătită să absoarbă și să eficientizeze know-how-ul obținut din partea statelor partenere”, a concluzionat Mihai Isac.
Pe 13 iulie, o dronă rusească de tip Gheran-2 s-a prăbușit în apropierea unei gospodării din localitatea Copanca, raionul Căușeni.
Experții estimează că o eventuală deflagrație ar fi putut provoca pagube catastrofale, existând un risc iminent de victime în rândul civililor.
Potrivit Armatei Naționale, aparatul de zbor fără pilot avea la bord o încărcătură de 40 de kilograme de explozibil cu schije, iar acest tip de dronă cântărește 248.2 kilograme. În urma impactului cu solul, drona a ars, însă încărcătura nu s-a detonat.
Copanca se află la o distanță de 130 de kilometri de Odesa și 90 de kilometri de Chișinău.
Ministerul Afacerilor Externe a condamnat incidentul, catalogându-l drept „o încălcare gravă și inacceptabilă” a suveranității R. Moldova.
De la începutul războiului din Ucraina, zeci de drone lansate de Federația Rusă au survolat ilegal spațiul aerian al R. Moldova, iar câteva au căzut pe teritoriul nostru și au explodat.
CITIȚI ȘI:
