Lacurile din R. Moldova, tot mai afectate de secetă. Ministerul Mediului vrea reguli mai stricte de administrare
Aproape o treime din lacurile și iazurile din Republica Moldova sunt grav afectate de secetă și riscă să se usuce complet, pe fondul schimbărilor climatice și al gestionării defectuoase. Situația este agravată de faptul că majoritatea bazinelor acvatice funcționează fără documente tehnice, ceea ce blochează orice măsuri de prevenire a riscurilor, afirmă secretara de stat a Ministerului Mediului, Victoria Grați.
În prezent, peste 2.000 de corpuri de apă din R. Moldova sunt afectate de secetă.
„Urmare a inventarierilor efectuate în țara noastră, avem identificate aproximativ 6.700 de bazine de apă și, iată, din numărul total de corpuri de apă, aproximativ 30% sunt afectate de secetă”, a precizat Victoria Grati, la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1.
Potrivit secretarei de stat, doar 42 de bazine acvatice se află în proprietatea statului, mai exact în gestiunea Administrației Naționale „Apele Moldovei”. Celorlalte aparțin primăriilor, cu excepția celor 200 de lacuri și iazuri care sunt blocate în litigii de proprietate sau se află încă în proces de delimitare.
Deși Ministerul Mediului a făcut progrese importante în ultimii ani pentru a îmbunătăți gestionarea resurselor de apă, aplicarea efectivă a legii pe teren rămâne o mare problemă, a subliniat secretara de stat.
„Gestionarea bazinelor, iazurilor se face în baza unui document tehnic. Avem o hotărâre de guvern care stabilește foarte clar că trebuie să existe un regulament de exploatare, ceea ce, pe înțelesul tuturor, ar însemna un pașaport tehnic al apei, pentru că ea este, de fapt, o construcție hidrotehnică. Bazinele au barajul în componența lor, care este o construcție hidrotehnică. Acest regulament trebuie să stabilească foarte clar regulile de exploatare, pornind de la destinația acestui obiectiv. De obicei, noi avem utilizări în piscicultură, irigare, agrement. Sau putem să le avem combinate toate împreună. Regulamentul trebuie să prevadă un nivel normal de retenție. Este necesar să fie asigurat un debit salubru care trebuie evacuat din bazinul de apă. Adică, sunt niște reguli care trebuie respectate. Atunci când ele nu sunt respectate, să verifică, se intervine cu anumite prescripții și recomandări”, a explicat Victoria Grati, la postul public de televiziune.
Din cele peste 6.700 de bazine acvatice, doar în jur de o mie dețin un regulament oficial aprobat de „Apele Moldovei”. Ministerul de resort precizează însă că amenzile și pedepsele nu sunt cea mai bună cale pentru a-i convinge pe administratori să intre în legalitate.
În prezent, însă, doar aproximativ 1.000 dintre cele peste 6.700 de bazine acvatice au un astfel de regulament înregistrat oficial la „Apele Moldovei”. În acest caz, autoritățile menționează că pedepsele nu sunt tocmai ce mai potrivită soluție.
„Mergem pe ideea de a le aduce în cadrul legal. Nu este suficient doar să avem penalizări și pedepse. Cu suportul partenerilor, am elaborat un ghid de exploatare a tuturor bazinelor, iar colegii de la 'Apele Moldovei' au desfășurat recent ședințe teritoriale pentru instruirea celor responsabili de gestionarea acestora, pentru că nu toată lumea știe cum trebuie administrate aceste bazine”, a afirmat secretara de stat.
Aceste avertismente vin pe fundalul inundațiilor de la începutul lunii iunie, când riscul de rupere a mai multor baraje a impus o monitorizare permanentă. Potrivit Ministerului Mediului, specialiștii de la „Apele Moldovei”, echipele Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și autoritățile locale au lucrat contracronometru, asigurând supravegherea construcțiilor hidrotehnice chiar și pe timp de noapte.
„Până la urmă, barajele nu s-au rupt în aceste inundații. Colegii și acum lucrează în teritoriu cu reprezentanții APL-urilor și persoanele responsabile pentru a identifica soluții și a interveni cu consolidări la barajele existente”, a declarat Victoria Grați.
Pentru a preveni eventuale dezastre, Fondul Național pentru Mediu oferă finanțare specială pentru refacerea bazinelor de apă și întărirea digurilor. Autoritățile locale sunt încurajate să ceară fonduri acum, acționând preventiv înainte ca problemele de infrastructură să provoace noi inundații.
CITIȚI ȘI:
„Se transformă în băltoacă”: 30% dintre obiectivele acvatice sunt afectate de secare
Barajul lacului Taraclia intră în reparație: Autoritățile vor investi 20 de milioane de lei
Ploile torențiale au lovit zece raioane: 65 de intervenții ale salvatorilor și drumuri afectate
Risc de inundații în mai multe localități, în urma ploilor puternice anunțate pentru 9 și 10 mai
