Revista presei internaționale | Ucraina și țările europene lansează un proiect comun de apărare aeriană; SUA blochează traficul maritim pentru Iran
Presa internațională face bilanțul reuniunii liderilor din țările Coaliției Voluntarilor, care s-au reunit ieri la Paris pentru a stabili noi ajutoare pentru Ucraina. Mai multe publicații relatează despre eforturile Uniunii Europene de a impune noi sancțiuni împotriva Rusiei. În atenția presei străine rămâne criza din Orientul Mijlociu, care continuă să afecteze comerțul global.
Ucraina și alte nouă state europene au anunțat crearea unei Coaliții antibalistice, menită să consolideze apărarea Europei împotriva amenințărilor cu rachete, transmite AFP. Agenția de presă precizează că, alături de Ucraina, inițiativa reunește Danemarca, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Spania, Suedia și Marea Britanie. Potrivit declarației comune, noua arhitectură europeană de apărare antirachetă va completa sistemele existente și va rămâne deschisă aderării altor state. AFP notează că participanții urmează să dezvolte în comun noi tehnologii de apărare antirachetă și să extindă schimbul de date și informații în domeniul securității.
Ucraina are nevoie de aproximativ 300 de rachete Patriot pentru a-și proteja infrastructura energetică pe durata iernii și a reduce capacitatea Rusiei de a prelungi războiul, transmite BBC, cu referire la o declarație a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, făcută după reuniunea „Coaliției voluntarilor”, organizată ieri la Paris. Postul britanic amintește că sistemele Patriot sunt considerate cele mai eficiente împotriva rachetelor balistice rusești, iar în ultimele luni Kievul a semnalat o diminuare a livrărilor acestor interceptoare. BBC notează că președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că Ucraina va achiziționa o primă serie de sisteme antiaeriene SAMP/T de nouă generație, care vor completa livrările de rachete planificate în următoarele săptămâni. Totodată, liderul francez a precizat, citat de aceeași sursă, că statele din „Coaliția voluntarilor” vor organiza în lunile următoare exerciții militare în țările vecine Ucrainei, pentru a pregăti o eventuală desfășurare de trupe în cazul încheierii unui armistițiu.
Premierul Bulgariei, Rumen Radev, a anunțat că țara sa se retrage din „Coaliția voluntarilor”, care coordonează sprijinul militar pentru Ucraina, relatează Bloomberg. Liderul bulgar a declarat, citat de agenția de presă, că țara sa nu va participa la inițiativele care prevăd continuarea asistenței militare și financiare pentru Kiev, susținând că soluționarea conflictului poate fi obținută doar pe cale diplomatică. Bloomberg amintește că Bulgaria a participat la reuniunile anterioare ale coaliției, însă a lipsit de la întâlnirea desfășurată ieri la Paris. După preluarea mandatului, Rumen Radev a suspendat ajutorul militar acordat Ucrainei, fără a opri însă exporturile de armament către Kiev, relevă Bloomberg.
Comitetul Reprezentanților Permanenți ai Uniunii Europene se va reuni azi într-o ședință extraordinară pentru a aproba cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, transmite Eurointegration. Publicația notează că reuniunea are loc cu o zi înainte de actualizarea automată a plafonului de preț pentru petrolul rusesc, pe care statele membre încearcă să o înghețe. Potrivit surselor citate de Eurointegration, Grecia și Austria, care au blocat până acum adoptarea noilor sancțiuni din motive legate de sectorul energetic și cel financiar, sunt așteptate să-și retragă obiecțiile. Publicația subliniază că miniștrii de externe ai Uniunii Europene nu au reușit ieri să ajungă la un acord, însă conducerea diplomației europene și-a exprimat încrederea că pachetul va fi aprobat în cursul zilei de azi.
În paralel cu eforturile occidentale de consolidare a sprijinului pentru Ucraina, situația de securitate din Orientul Mijlociu continuă să se deterioreze. Președintele american Donald Trump a anunțat reintroducerea blocadei maritime împotriva Iranului și a declarat că Statele Unite intenționează să asigure securitatea navigației prin Strâmtoarea Ormuz, transmite Associated Press. Agenția de presă precizează că măsura vizează navele iraniene și pe cele care desfășoară comerț cu Iranul, în timp ce alte state vor putea utiliza în continuare această rută maritimă strategică. Associated Press menționează că Teheranul a respins ferm declarațiile liderului american, avertizând că orice încercare a Statelor Unite de a controla Strâmtoarea Ormuz sau de a coopera militar cu alte state în zonă va fi considerată un act de război. Pe fondul noii escaladări, traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz rămâne limitat, conchide Associated Press.
Compania portuară DP World vrea să construiască un nou port și un terminal de containere pe coasta de est a Emiratelor Arabe Unite, pentru a reduce dependența traficului maritim comercial de Strâmtoarea Ormuz, scrie Financial Times. Potrivit publicației, proiectul prevede dezvoltarea unei noi infrastructuri portuare care va permite transportul mărfurilor fără traversarea rutei maritime afectate de tensiunile cu Iranul. Financial Times precizează că decizia a fost accelerată în urma blocării Strâmtorii Ormuz de către Iran, iar noul port ar putea deveni operațional în aproximativ un an și jumătate.
Guvernatorul statului Carolina de Sud, Henry McMaster, a numit-o pe Darlene Graham Nordon în funcția de senator, pentru a ocupa locul rămas vacant după decesul fratelui ei, Lindsey Graham, transmite Fox News. Postul american notează că numirea a fost susținută de președintele Donald Trump, iar Darlene Graham Nordon își va exercita mandatul până la 3 ianuarie, urmând ca alegătorii să desemneze în noiembrie un nou senator. Fox News precizează că ea nu a deținut până acum funcții elective, activând în cadrul Comisiei pentru Persoanele Nevăzătoare din Carolina de Sud. Lindsey Graham a devenit tutorele legal al surorii sale după moartea părinților lor, iar aceasta l-a descris de-a lungul timpului drept „frate, tată și mamă în același timp”, remarcă Fox News.
Doi bărbați suspectați de furtul unor bijuterii din Muzeul Luvru au declarat în timpul unor noi audieri că au acceptat să comită jaful la solicitarea unui comanditar necunoscut, care le-ar fi promis între 15 și 25 de mii de euro, scrie Le Monde. Publicația subliniază că cei doi și-au recunoscut pentru prima dată implicarea și au susținut că au fost recrutați cu doar câteva zile înainte de furt, primind imagini video cu obiectele vizate. Le Monde amintește că suspecții au pătruns în muzeu în octombrie anul trecut, au spart vitrinele cu unelte electrice și au fugit cu bijuterii istorice evaluate la aproximativ 88 de milioane de euro. O parte dintre declarațiile acestora este confirmată de probele strânse în anchetă, însă alte afirmații rămân contradictorii, remarcă Le Monde.
