Ce riscă R. Moldova, dacă va permite cultivarea organismelor modificate genetic: „Poate afecta securitatea alimentară și agricolă”
Organizațiile de mediu solicită retragerea proiectului de lege care prevede liberalizarea legislației privind organismele modificate genetic (OMG), susținând că documentul, în forma actuală, poate afecta securitatea alimentară și agricolă a Republicii Moldova.
Proiectul, promovat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, se află la etapa avizărilor interne în Guvern.
„Apreciem negativ inițiativa și regimul propus, unul dezavantajos pentru Republica Moldova. Considerăm că această inițiativă, în forma în care este acum, trebuie retrasă și organizate consultări publice ample, pentru că prevederile propuse sunt în dezavantajul securității alimentare, securității agricole și al statutului țării noastre ca țară liberă de organisme modificate genetic. (...) Considerăm că, în forma lui actuală, proiectul în general trebuie retras”, a declarat Alexandru Sainsus, fondatorul platformei ecologice „Arboretum.life”, la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1.
Potrivit acestuia, organismele modificate genetic sunt culturi agricole în care structura genetică este modificată pentru a le oferi anumite avantaje, precum rezistența la dăunători sau productivitate mai mare. Totuși, acestea sunt protejate prin patente, iar agricultorii nu pot reutiliza semințele obținute din astfel de culturi.
„Riscul cel mai mare este crearea unei dependențe de marile corporații care dețin brevetele pentru aceste semințe”, a explicat Sainsus.
Organismele modificate genetic, interzise în mai multe țări din UE
Republica Moldova interzice, în prezent, cultivarea organismelor modificate genetic, la fel cum se întâmplă în mai multe state din Uniunea Europeană.
„Astăzi, Republica Moldova este sub moratoriu, iar cultivarea pe teritoriul țării a organismelor modificate genetic este interzisă. Se acceptă doar importul anumitor loturi, în special pentru furaje, iar fiecare caz este examinat de Comisia pentru Securitate Biologică”, a precizat Sainsus, la postul public de televiziune.
Unii importatori consideră procedura prea complicată, ceea ce, în opinia ecologistului, ar putea explica apariția inițiativei de modificare a legislației.
În Uniunea Europeană, multe state au decis să interzică cultivarea organismelor modificate genetic, a ținut să precizeze expertul.
„Marea majoritate a țărilor din Uniunea Europeană au interzis cultivarea organismelor modificate genetic. Comisia Europeană a lăsat decizia la nivelul fiecărui stat, iar multe țări au interzis definitiv aceste culturi. Faptul că mai multe state din Uniunea Europeană care opun rezistență cultivării, utilizării organismelor modificate genetic, înseamnă că au un impact atât asupra mediului înconjurător, cât și asupra sănătății publice”, a afirmat Sainsus.
Riscuri pentru agricultori și exporturi
Potrivit lui Alexandru Sainsus, unul dintre principalele riscuri îl reprezintă contaminarea culturilor convenționale prin polenizare, ceea ce ar putea afecta exporturile Republicii Moldova.
„Culturile modificate genetic pot contamina culturile adiacente prin polenizare, iar astfel se pierde valoarea acestora. Totodată, statutul nostru de țară liberă de organisme modificate genetic este pus sub semnul întrebării, iar prețurile cu care exportăm producția în Uniunea Europeană se pot diminua considerabil”, a declarat fondatorul platformei ecologice amintite.
Totodată, ar exista și riscul apariției unor noi plante dăunătoare și mai rezistente.
„La fel cum este și rezistența omului față de penicilină sau alte antibiotice - este un mecanism absolut similar”, a precizat Alexandru Sainsus.
Ca urmare, proiectul de lege conține mai multe prevederi care ar trebui revizuite, spun ecologiștii.
„În primul rând, se solicită închiderea Comisiei pentru Securitate Biologică, ceea ce noi considerăm că este un pas greșit. De asemenea, se propune acceptarea organismelor modificate genetic pentru cultivare, lucru care în prezent este interzis în Republica Moldova”, a enumerat invitatul postului Moldova 1.
Sainsus consideră că proiectul transferă competențe către reglementările europene, în timp ce statele membre ale Uniunii Europene decid individual asupra cultivării OMG.
„Acest proiect încearcă o liberalizare acolo unde noi, dimpotrivă, trebuie să fim mai precauți. În primul rând, comunitatea academică trebuie consultată insistent și activ. Trebuie să se expună domeniul sănătății, sectorul agricol și organizațiile de mediu. Este nevoie de discuții ample și de timp, pentru ca Republica Moldova să-și păstreze statutul și să creeze mecanisme eficiente de reglementare”, a conchis Alexandru Sainsus.
Menționăm că proiectul de lege privind liberalizarea legislației privind organismele modificate genetic, care prevede desființarea controlului național privind securitatea biologică și ridicarea moratoriului de 20 de ani asupra cultivării OMG-urilor, își propune alinierea cadrului național la directivele Uniunii Europene.
CITIȚI ȘI:
