Muncim mai puțin, producem mai bine: Secretul săptămânii de lucru cu patru zile și șansele de a fi aplicată și în R. Moldova
Mai puține zile de muncă nu înseamnă neapărat mai puțină productivitate. Experiența Islandei arată că săptămâna cu patru zile de lucru poate îmbunătăți performanța angajaților, reduce epuizarea profesională și aduce economii pentru angajatori. Modelul a început să fie preluat și de unele companii din R. Moldova.
„Atunci când o întreprindere sau toate, la nivel de țară, câștigă suficient, produc suficient, își acoperă costurile, atunci ele își permit să reducă săptămâna de muncă. Obiectivul este următorul: chiar dacă reducem programul de muncă sau săptămâna de muncă, să păstrăm aceleași condiții salariale. Totodată, aceasta ține foarte mult de posibilitatea țării... Ține, desigur, de tehnologii, de competențe, de resurse, de multe alte componente”, a declarat Cristina Fleștor, expertă în legislația muncii, la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1.
Potrivit Cristinei Fleștor, productivitatea nu înseamnă doar mai multe sarcini îndeplinite, ci și angajați mai concentrați, motivați și mai eficienți.
Tocmai aceste beneficii au fost observate în urma implementării programului de patru zile de muncă în alte state, care a contribuit la îmbunătățirea stării psihologice și a performanței la locul de muncă.
„Oamenii știu, cumva psihologic, că urmează o zi de odihnă în care își pot asigura echilibrul între viață personală și muncă. Da, depun mai mult efort pentru a fi productivi. Totodată, ține foarte mult de management și de modalitatea de organizare. Aceasta înseamnă că, de exemplu, cât produci tu sau cât faci, câte proiecte gestionezi sau, dacă vorbim de producție, câte unități produci tu în cinci zile să le faci în patru. Aceasta ar însemna să optimizezi din procesele tehnologice, respectiv, să ai suficiente procese tehnologizate. Au fost constatate beneficii din punct de vedere al stării psihologice, pentru că oamenii și-au creat un echilibru, reducerea epuizării profesionale, a scăzut absenteismul, a fost păstrată motivația angajaților”, a explicat specialista.
Săptămâna cu patru zile de muncă are avantaje nu doar pentru angajați, dar și pentru angajatori: „Desigur, aceasta duce, indirect, la aceleași rezultate pozitive. Am putea să zicem că, atunci când reduci programul sau iei o zi când oamenii trebuie să fie la postul lor de muncă, reduci și din resursele pe care le cheltuie. Energia electrică sau multe altele care sunt necesare pentru întreținere”.
Republica Moldova ar putea adopta treptat acest model de lucru, începând cu sectoarele care permit o astfel de flexibilitate, cu scopul de a stimula productivitatea și dezvoltarea economică.
„Totuși, mai avem mult aici de muncit, probabil. Acesta rămâne, oricum, un model viabil, probabil, pentru multe companii care își permit - de exemplu, cele din IT sau proiecte de consultanță, munci mai mult de birou sau administrative. Legislația noastră nu plafonează limita de jos. Noi avem un plafon de 40 de ore pe săptămână. Aceasta înseamnă că orice întreprindere, companie poate decide un program mai redus”, a punctat Cristina Fleștor.
În R. Moldova există deja companii care au implementat, de exemplu, un program redus pentru zilele de vineri, până la 12:00, sau chiar oferă o zi liberă. Însă, a precizat specialista, rămâne mult mai dificil sau poate chiar imposibil pentru unele ramuri, cum ar fi HoReCa, medicină, servicii publice, unde, totuși, este nevoie de deservire constantă a populației.
CITIȚI ȘI:
Sindromul Burnout: Cele mai afectate profesii și sfaturile specialiștilor
Epuizarea profesională afectează sănătatea fizică și psihică: Recomandările psihologului
Aproape jumătate din ținta anuală de angajări prin intermediul ANOFM a fost atinsă
Piața muncii în 2025: 20.000 de angajări, peste 9.000 de locuri vacante gestionate de ANOFM
