Corespondență Dan Alexe | UE caută din nou să interzică importurile din așezările israeliene ilegale în teritoriile palestiniene

Nu este prima oară că se vorbește de o aliniere a Uniunii Europene la sancțiunile internaționale impuse coloniștilor evrei din așezările ilegale, în detrimentul relațiilor UE cu Tel Aviv. Săptămâna trecută, Comisia Europeană a prezentat mai multe opțiuni celor 27 de state membre: o interdicție totală sau parțială a importurilor de produse provenite din așezările coloniștilor evrei în teritorii palestiniene, licențe de export mai stricte sau tarife prohibitive. Deși nu se așteaptă nicio decizie formală cu privire la vreuna dintre aceste trei opțiuni până la toamnă, asta va oferi o indicație a sprijinului pentru înăsprirea restricțiilor la importurile din Israel.

Discuția aceasta durează însă de mai bine de un deceniu în ceea ce privește importurile din așezările israeliene din Cisiordania ocupată, așezări pe care Curtea Internațională de Justiție (CIJ) le consideră ilegale.

O decizie de a bloca în totalitate produsele agricole sau de altă natură ale coloniștilor evrei din Cisiordania fusese luată încă din decembrie 2012, când miniștrii UE de externe au hotărât că „niciun acord intre UE si statul Israel nu se va aplica în teritoriile ocupate de Israel din 1967 încoace”.

Niciun fel de cooperare, așadar, fie financiară, fie academică, cu entitățile israeliene situate in Ierusalimul de est, în fâșia Gaza, în Cisiordania sau platoul Golanului. Asta exclude nu doar autoritățile locale, dar si ONG-urile israeliene din acele teritorii, cu excepția celor care activează în favoarea drepturilor palestinienilor.

Încă din 2013, acum mai bine de un deceniu, așadar, Uniunea Europeană și-a publicat directivele privind cooperarea cu Israelul, iar acestea exclud orice ajutor si orice sprijin UE in direcția coloniilor israeliene din teritoriile ocupate.

De atunci, exportatorii israelieni au învățat, în cele mai multe cazuri, cum să modifice etichetele produselor exportate spre UE. La dificultatea de a identifica cu precizie produsele provenite din colonii, se adaugă rezistența din partea instituțiilor UE, după ce au pledat pentru noi măsuri de prevenire a comerțului cu așezările israeliene.

Comerț care contribuie la „viabilitatea economică” a așezărilor Așezările israeliene au fost deja excluse de la tariful preferențial acordat Tel Aviv-ului în temeiul acordului UE-Israel, dar „chiar dacă tarifele UE pentru bunuri și servicii din așezări ar fi aplicate scrupulos, acest lucru tot nu ar împiedica comerțul cu așezările”, ceea ce „contribuie la viabilitatea lor economică”, a subliniat Claudio Francavilla, director adjunct al Human Rights Watch, într-o declarație de la sfârșitul lunii iunie. El a adăugat, referitor la inițiativa Comisiei: „Continuarea prezentării unei astfel de interdicții ca o «opțiune» este înșelătoare [...], singura «opțiune» conformă cu dreptul internațional și al UE ar fi interzicerea comerțului cu așezările”.

În ciuda sprijinului mai multor țări europene, inclusiv Franța, Spania, Suedia, Olanda, Belgia și Irlanda, inițiativa a fost respinsă sistematic de comisarii europeni, care au preferat să se concentreze asupra sancțiunilor existente împotriva Israelului.

În orice caz, este puțin probabil să se ia vreo decizie înainte de următoarea reuniune a miniștrilor de externe ai celor 27 de state membre ale UE, în octombrie. Având în vedere următoarele alegeri legislative israeliene programate pentru 27 octombrie, Comisia Europeană a declarat că este conștientă de faptul că opțiunile prezentate statelor membre UE „ar putea avea un impact substanțial asupra relației UE-Israel, în special în lumina viitoarelor alegeri”.

La rândul său, Israelul continuă să sprijine legalitatea așezărilor sale din Cisiordania, asupra cărora își consolidează influența din 1967 încoace: peste 500.000 de coloniști israelieni locuiesc în acest teritoriu, alături de aproximativ trei milioane de palestinieni.