Apărarea avea în 1994 un buget de 1% din PIB, dar a fost redus. Secretar MAE: „Am crezut că vom fi mereu în sfera stabilității și păcii”
Republica Moldova a fost vizată de 34 de incidente care au implicat drone sau traversări ale rachetelor balistice prin spațiul aerian național de la începutul războiului neprovocat declanșat de Federația Rusă în Ucraina. Contextul regional tensionat a determinat autoritățile să inițieze un proces de remodelare profundă și modernizare a sistemelor de apărare, cu sprijinul partenerilor externi.
Secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Valeriu Mija, a declarat vineri, 17 iulie, în cadrul unui briefing, că sistemul național de apărare antiaeriană, moștenit din perioada Uniunii Sovietice, este destinat unui alt tip de reacții. Potrivit acestuia, dotările de care dispune țara nu permit gestionarea în timp real a unor incidente precum cel cu drona căzută la Copanca, descoperită la 13 iulie, care avea o încărcătură explozivă de 40 de kilograme.
Valeriu Mija a mai spus că Ministerul Apărării este implicat în achiziția unor noi sisteme de detectare și beneficiază de sprijinul Uniunii Europene, inclusiv prin Instrumentul European pentru Pace (EPF), în cadrul căruia se înscrie și pachetul de 120 de milioane de euro aprobat pe 13 iulie de Consiliul Uniunii Europene.
„Vorbim nu numai de radare, ci și de interceptori pentru drone. Totodată, cooperăm și cu Alianța Nord-Atlantică. Avem obiectivul de a identifica asistența pe linia DCB (inițiativa NATO de consolidare a capacităților de apărare și de securitate conexe, n.r.), anume pentru contracararea dronelor. Care este dilema? Interceptorii care sunt lansați împotriva aparatelor de zbor de atac sunt de un tip, iar interceptorii de drone sunt de altă tehnologie”, a explicat secretarul de stat.
El a mai spus că Republica Moldova se confruntă cu o provocare legată de lipsa unui spațiu de adâncime strategică. Această situație complică procesul de intervenție în cazul dronelor, deoarece specialiștii trebuie să evalueze rapid care ar putea fi consecințele interceptării unui aparat în cazul în care acesta are încărcătură explozivă, inclusiv zona în care ar putea cădea.
„Ministerul Afacerilor Externe confirmă că conlucrăm și cu Uniunea Europeană, cu partenerii bilaterali, cu Alianța Nord-Atlantică prin mecanismul DCB. Avem o înțelegere și voință politică din partea alianțelor și partenerilor ca acest lucru să fie avansat spre modernizare”, a subliniat Valeriu Mija.
Oficialul a respins totodată afirmațiile potrivit cărora majorarea investițiilor în apărare ar reprezenta o militarizare sau pregătiri pentru un eventual război cu Federația Rusă, afirmând că acestea sunt „narative false, aberante și practic imposibile”.
„Armata Națională are 6.500 de militari, plus 2.000 de civili, 8.500 în total. Dacă vorbim de bugetul militar, el a fost mărit cu 0.38%, cu ambiția să fie mărit până la 1% din PIB către 2030. Doresc să reamintesc populației că acest 1% din PIB a fost în 1994 la Ministerul Apărării, care, cu regret, din mai multe considerente, crezând că noi vom fi mereu în sfera stabilității și păcii, a fost diminuat, regretabil”, a specificat secretarul de stat.
Potrivit lui Mija, procesul actual este orientat spre modernizare, iar sprijinul oferit de NATO, Uniunea Europeană și alți parteneri este important pentru dezvoltarea nu doar a Ministerului Apărării, ci și a altor structuri, precum Ministerul Afacerilor Interne, Poliția de Frontieră și instituțiile responsabile de securitatea cibernetică. Obiectivul este transformarea Republicii Moldova într-un stat modern, capabil să răspundă provocărilor actuale.
CITIȚI ȘI:
