Revista presei internaționale | Rusia și Ucraina își intensifică schimburile de atacuri aeriene; Liderul laburiștilor preia funcția de premier în Marea Britanie
Presa internațională analizează impactul schimbului de lovituri aeriene ale Rusiei și Ucrainei asupra evoluției războiului. Mai multe publicații își concentrează atenția asupra situației politice din Marea Britanie, care va avea de azi un nou prim-ministru. În atenția presei străine rămâne evoluția crizei din Orientul Mijlociu după ce SUA au atacat pentru a noua noapte a rând obiective strategice din Iran.
Unian relatează că sute de drone au atacat noaptea trecută regiunea Moscovei, unde au izbucnit incendii la un depozit petrolier, la unul dintre cele mai mari centre logistice ale companiei Wildberries și în mai multe parcuri industriale. Publicația îl citează pe primarul Moscovei, Serghei Sobianin, potrivit căruia peste 400 de drone au fost interceptate înainte de a ajunge în capitala rusă. Unian subliniază însă că imaginile apărute online arată incendii la un centru logistic Wildberries, după ce sâmbătă dronele ucrainene au distrus alte două centre ale aceleiași companii din regiunile Moscova și Tambov. Publicația amintește că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că obiectivele lovite erau folosite pentru aprovizionarea Rusiei cu componente supuse sancțiunilor, destinate producerii dronelor și echipamentelor de navigație.
De cealaltă parte, Rusia a lovit în noaptea de sâmbătă spre duminică centre logistice ale companiei „Nova Poshta” din Kiev și Harkov, în unul dintre cele mai ample atacuri cu rachete balistice asupra Kievului și altor orașe ucrainene, transmite BBC. Serviciul de presă precizează că atât Rusia, cât și Ucraina au raportat mai multe victime și distrugeri în urma atacurilor de la sfârșitul săptămânii.
Le Monde scrie că atacurile ucrainene asupra infrastructurii petroliere și înrăutățirea situației economice din Rusia erodează tot mai mult încrederea populației în conducerea de la Kremlin. Potrivit publicației, loviturile asupra rafinăriilor au provocat cea mai gravă criză a carburanților din Rusia din ultimele decenii, generând penurii, cozi la benzinării și scumpirea combustibililor. Experții citați de Le Monde consideră vulnerabilă logistica internă a Rusiei, iar autoritățile nu reușesc să compenseze rapid pierderile provocate de atacurile asupra infrastructurii energetice. Pe fondul încetinirii creșterii economice și al adâncirii deficitului bugetar, noile sancțiuni europene împotriva sectorului bancar și a rețelelor de criptomonede ar putea amplifica presiunile asupra economiei ruse, estimează același ziar.
The New York Times scrie că administrația președintelui american Donald Trump întârzie înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei din cauza temerilor că utilizarea excesivă a acestora ar putea slăbi poziția dolarului în economia mondială. Ziarul menționează că proiectul de lege inițiat de fostul senator republican Lindsey Graham prevede sancțiuni obligatorii împotriva Rusiei și a aliaților săi, inclusiv taxe vamale pentru statele care cumpără resurse energetice rusești. Oficialii americani se tem că sancțiunile severe ar putea accelera orientarea unor state către yuanul chinezesc și criptomonede pentru evitarea sistemului financiar dominat de dolar, comentează The New York Times. Ziarul face referire la cercetări recente care arată că băncile din Rusia, Belarus, Kârgâzstan și Myanmar au trecut într-o măsură tot mai mare la utilizarea yuanului după impunerea sancțiunilor americane.
The Hill informează că președintele american Donald Trump a cerut Congresului să extindă proiectul de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei prin includerea Iranului în lista statelor vizate de măsuri punitive. Trump a afirmat, citat de publicație, că această modificare ar corespunde intenției fostului senator republican Lindsey Graham, inițiatorul proiectului de lege privind sancțiunile împotriva Moscovei. Solicitarea președintelui american vine pe fondul reluării confruntărilor militare dintre SUA și Iran, după ce Pentagonul a anunțat moartea unui al treilea militar american în urma schimburilor de lovituri, remarcă The Hill. Publicația menționează că proiectul de lege se confruntă cu opoziție din partea unor democrați, care critică atribuțiile largi acordate președintelui în aplicarea unor tarife și sancțiuni economice.
The Guardian relatează că Statele Unite au lansat luni, pentru a noua noapte consecutiv, noi lovituri asupra Iranului, operațiunea vizând reducerea capacității Teheranului de a ataca nave comerciale în strâmtoarea Ormuz. Potrivit publicației, numărul militarilor americani confirmați morți în urma reluării confruntărilor a ajuns la trei, după ce un soldat a fost ucis în nordul Irakului, iar alți doi au murit în Iordania. The Guardian notează că Iranul a revendicat, la rândul său, atacuri asupra unor obiective americane din regiune și a avertizat că strâmtoarea Ormuz va rămâne nesigură pentru transporturile de energie atât timp cât vor continua operațiunile SUA. Publicația subliniază că escaladarea conflictului a afectat piețele energetice, prețul petrolului Brent depășind temporar 91 de dolari pe baril pe fondul temerilor privind perturbarea traficului maritim.
Noul lider al Partidului Laburist din Marea Britanie, Andy Burnham, urmează să preia azi funcția de premier după demisia lui Keir Starmer, relatează Associated Press. Fost primar al regiunii Greater Manchester, Burnham a promis o nouă direcție în politica guvernamentală, cu accent pe reducerea costurilor pentru populație, extinderea controlului public asupra transportului și relansarea industriei britanice, remarcă Associated Press. Agenția de presă amintește că Burnham a mai promis să reducă tensiunile din politică, să îmbunătățească nivelul de trai și să readucă „speranța” în rândul britanicilor, dar analiștii citați de Associated Press avertizează că îndeplinirea acestor obiective depinde de relansarea creșterii economice. Agenția notează că atenția se va concentra în perioada următoare asupra componenței noului guvern, Burnham fiind așteptat să facă schimbări în echipa moștenită de la Starmer.
Lidera Partidului Conservator din Marea Britanie, Kemi Badenoch, l-a felicitat pe Andy Burnham pentru numirea iminentă în funcția de premier, dar a criticat lipsa unui plan clar de acțiune al noului lider laburist, transmite Eurointegration. Potrivit publicației, Badenoch a afirmat că Burnham începe mandatul fără o strategie bine definită și a criticat faptul că acesta nu a acceptat să răspundă întrebărilor parlamentarilor și presei înainte de preluarea funcției. Lidera conservatorilor a declarat, citată de aceeași sursă, că este pregătită să susțină guvernul în reducerea cheltuielilor pentru ajutoarele sociale, dacă măsura este în interes național. Eurointegration notează că Badenoch i-a cerut noului premier să renunțe la eventuale majorări de taxe și să anuleze interdicția privind emiterea de noi licențe pentru exploatarea petrolului și gazelor.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că demisia liderului grupului parlamentar CDU/CSU din Bundestag, Jens Spahn, ar putea reprezenta o oportunitate pentru o eventuală remaniere a guvernului de la Berlin, transmite Reuters. Merz a afirmat, citat de agenția de presă, că schimbările din componența executivului sunt acum posibile, fără a preciza însă ce funcții ar putea fi vizate. Reuters notează că plecarea lui Spahn survine după critici intense la adresa sa, inclusiv legate de decizia sa și a soțului său de a apela la o mamă surogat pentru a deveni părinți. Liderul german a sugerat că actualul context ar putea fi folosit pentru o reevaluare a echipei guvernamentale, relevă aceeași agenție de presă.
The Wall Street Journal scrie că valul de căldură extremă afectează tot mai mult economia europeană, provocând pierderi în agricultură, transporturi și industrie. Potrivit publicației, viticultorii din Germania estimează o recoltă mai slabă de struguri, costuri mai mari și începerea timpurie a culesului din cauza secetei și a temperaturilor ridicate. Scăderea nivelului apei în fluviul Rin perturbă transportul de mărfuri și majorează costurile logistice în Europa Centrală, semnalează The Wall Street Journal. Publicația amintește că, potrivit Fondului Monetar Internațional, fenomenele meteorologice extreme pot reduce ritmul anual de creștere economică și afecta semnificativ productivitatea.
