Politica externă și sectorul de apărare din programul propus de Vasile Tofan. „R. Moldova nu are altă opțiune decât parteneriatele”
Premierul desemnat, Vasile Tofan, își propune să transforme diplomația Republicii Moldova într-un instrument pentru accelerarea aderării la Uniunea Europeană, atragerea investițiilor și consolidarea securității naționale, în timp ce Armata Națională ar urma să fie modernizată pentru a răspunde noilor amenințări regionale. Analistul politic de la București, Cristian Pîrvulescu, apreciază că programul este unul „foarte tehnic” și coerent, însă avertizează că unele obiective-cheie, inclusiv obținerea sprijinului tuturor statelor membre ale UE pentru aderare, depind de factori externi pe care diplomația moldovenească nu îi poate controla.
La rândul său, Andrei Curăraru, expert WatchDog, consideră că documentul marchează o schimbare de abordare prin tratarea integrării europene ca o politică internă și prin accentul pus pe indicatori de performanță și modernizarea serviciilor publice.
În capitolul dedicat relațiilor externe, programul de guvernare „Economie europeană, stat eficient” plasează aderarea la UE în centrul politicii externe. Documentul prevede mobilizarea întregii rețele diplomatice pentru susținerea negocierilor de aderare, menținerea unui dialog permanent cu toate statele membre și pregătirea etapelor finale care ar urma să conducă la semnarea Tratatului de Aderare.
Executivul propune ca diplomația să contribuie nu doar la integrarea europeană, ci și la consolidarea securității și dezvoltării economice. Potrivit programului, misiunile diplomatice vor avea un rol activ în atragerea investițiilor, promovarea exporturilor și a turismului, iar performanța ambasadelor va fi evaluată inclusiv prin rezultatele economice obținute.
„Aderarea la Uniunea Europeană va reprezenta prioritatea centrală a politicii externe. Ministerul Afacerilor Externe, misiunile diplomatice și reprezentanțele Republicii Moldova vor susține efortul intern de reformă prin dialog politic permanent, coaliții de sprijin și comunicarea credibilă a progreselor și intereselor țării”, se arată în programul de guvernare.
Documentul stabilește drept obiective consolidarea sprijinului politic al tuturor statelor membre ale Uniunii Europene pentru finalizarea negocierilor de aderare, aprofundarea parteneriatelor strategice cu România, Ucraina, Statele Unite, Regatul Unit și alte state europene, precum și dezvoltarea cooperării cu NATO, cu respectarea statutului constituțional de neutralitate.
Pîrvulescu: Primul obiectiv, cel mai „fragil”
Documentul prezentat de Vasile Tofan reflectă profilul profesional al premierului desemnat, consideră analistul politic de peste Prut, Cristian Pîrvulescu.
„Programul, în ansamblu, este unul foarte tehnic, iar pe partea de politică externă gândește diplomația ca o prelungire a programului economic. Este coerent și, în mare măsură, legat de profilul premierului desemnat. Vorbește despre o diplomație a instrumentelor. Fiecare capitol are indicatori foarte clar precizați de performanță pentru ambasade și pentru serviciile consulare. Din acest punct de vedere, privit individual, capitolul privind politica externă este foarte bine realizat”, a comentat expertul, pentru Teleradio-Moldova.
Totuși, unele ținte sunt formulate mai degrabă ca obiective mobilizatoare decât ca angajamente care pot fi garantate de autoritățile de la Chișinău.
„Cel mai fragil este chiar primul obiectiv - privind obținerea sprijinului tuturor statelor membre ale Uniunii Europene pentru aderare. Știm foarte bine că parcursul Chișinăului depinde de decuplarea dosarului moldovenesc de cel ucrainean și de jocurile de veto existente în interiorul Uniunii. Sunt elemente pe care diplomația moldovenească, oricât de performantă ar fi, nu le poate controla. Semnarea Tratatului de Aderare până în 2028 este mai degrabă un orizont mobilizator decât un calendar”, a explicat Cristian Pîrvulescu.
Analistul apreciază, însă, că celelalte priorități sunt realizabile și răspund nevoii de consolidare economică înaintea aderării la piața unică europeană.
„Este un program corect și tehnic, menit să sprijine un guvern cu orientare preponderent economică. Motorul Uniunii Europene este economia, iar economia Republicii Moldova este încă insuficient pregătită pentru concurența din piața comună. Tocmai de aceea, diplomația economică și serviciile consulare ocupă un loc atât de important în program”, a mai spus expertul.
Curăraru: Integrarea europeană devine o politică internă
Programul Guvernului Tofan schimbă perspectiva asupra integrării europene, punând accent pe implementarea reformelor și pe rezultate măsurabile, crede, la rândul său, expertul Andrei Curăraru.
„Vedem o schimbare calitativă la tot ce înseamnă integrarea europeană. Problemele de integrare europeană nu mai sunt tratate doar ca o problemă de politică externă, ci mai degrabă ca o problemă de politică internă. M-a bucurat faptul că există indicatori concreți. Se dorește deschiderea tuturor celor șase clustere de negociere, iar rata anuală de implementare planificată trebuie să fie de peste 90% pentru fiecare capitol. În paralel, este prevăzută implementarea Programului de Creștere Economică, iar ulterior cred că va fi negociată și formula de preaderare”, a declarat Curăraru, pentru Teleradio-Moldova.
Expertul remarcă și accentul pus pe digitalizarea serviciilor consulare, și pe consolidarea parteneriatelor strategice.
„Conceptul de «stat ca serviciu» este unul dintre elementele noi ale programului. Vorbim despre servicii consulare mai digitalizate și oferite la un nivel calitativ mai înalt. În același timp, sunt prioritizate relațiile cu România, Ucraina, Statele Unite și Turcia. Este interesant că Turcia este evidențiată separat în cadrul programului”, a afirmat el.
Totuși, Curăraru consideră că documentul pornește de la o serie de premise optimiste privind parcursul european.
„Sunt asumate mai multe lucruri care trebuie încă să se întâmple. Comisia Europeană trebuie să confirme progresele Republicii Moldova, iar cele 27 de state membre nu trebuie să pună piedici. Trebuie să ne pregătim inclusiv pentru situații în care state precum Bulgaria sau Slovacia ar putea avea obiecții. Fără un plan alternativ, riscăm să nu avem un plan B pentru integrarea europeană”, a avertizat expertul.
Relația cu Rusia și securitatea regională
Programul acordă un spațiu important combaterii amenințărilor hibride, atacurilor cibernetice și dezinformării, precum și implementării Parteneriatului de Securitate și Apărare dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Totodată, noul Guvern își propune dezvoltarea cooperării cu NATO în cadrul parteneriatelor existente și participarea la inițiativele europene privind securitatea regiunii Mării Negre.
Rusia este menționată doar indirect în acest capitol.
„Programul nu spune foarte multe despre Rusia. Ea apare doar sub formula foarte ambiguă a amenințărilor hibride. Or, reglementarea conflictului transnistrean este legată direct de politica externă și de relația cu Rusia. Cred că această relație trebuia prezentată mai clar și mai realist”, afirmă Cristian Pîrvulescu.
În opinia sa, documentul ar fi trebuit să distingă explicit între conducerea Federației Ruse și cetățenii rusofoni din Republica Moldova.
„Trebuie făcută o diferență clară între conducerea Rusiei și societatea rusă, inclusiv cetățenii din Republica Moldova care au legături culturale și istorice cu Rusia. Ei nu trebuie priviți ca adversari. În schimb, trebuie spus foarte clar că interesul conducerii Rusiei este destabilizarea Republicii Moldova și că Moscova va continua să exploateze crizele pentru a afecta stabilitatea internă”, a subliniat Pîrvulescu.
Andrei Curăraru are însă o interpretare diferită și consideră că documentul identifică explicit Federația Rusă drept principala amenințare la adresa securității Republicii Moldova.
„Eu văd foarte clar definită Rusia ca riscul numărul unu la adresa securității naționale. Programul vorbește despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei, finanțarea și propaganda forțelor antieuropene, ingerințele electorale, atacurile cibernetice și presiunea energetică, toate acestea urmărind slăbirea statului și întoarcerea țării din parcursul occidental. Sunt toate elemente ale războiului hibrid purtat de Federația Rusă împotriva Republicii Moldova”, a declarat Curăraru.
O armată mai bine pregătită pentru noile amenințări
Pe segmentul apărării, Guvernul Tofan își propune transformarea Armatei Naționale într-o structură profesionistă, mobilă și interoperabilă, capabilă să răspundă rapid amenințărilor de securitate.
Programul prevede investiții în sisteme de supraveghere și avertizare timpurie, apărare antiaeriană și anti-dronă, comunicații securizate, logistică și infrastructură militară, precum și reformarea sistemului de mobilizare și a rezervei militare.
Documentul pune accent și pe dezvoltarea culturii de securitate, organizarea de exerciții interinstituționale, modernizarea educației militare și îmbunătățirea condițiilor de muncă și a garanțiilor sociale pentru militari.
„Modernizarea va combina investițiile în capabilități, tehnologii, infrastructură și oameni. Sistemele de supraveghere și avertizare timpurie, apărarea antiaeriană și anti-dronă, comunicațiile securizate, mobilitatea, logistica și protecția cibernetică vor consolida capacitatea de comandă, control și reacție”, se arată în program.
Comentând acest capitol, Andrei Curăraru afirmă că apărarea este unul dintre cele mai bine dezvoltate domenii ale programului.
„Vedem o creștere calitativă a planificării. Există mai mulți bani alocați pentru apărare, inclusiv din partea partenerilor externi. Înțelegem necesitatea dezvoltării sistemelor de apărare antiaeriană și în special a celor de interceptare a dronelor. Cred, însă, că trebuia explicată mai clar inițiativa privind producerea dronelor de interceptare în Republica Moldova și modificările legislative necesare pentru implicarea sectorului privat. În ansamblu, cred că relațiile externe și apărarea sunt printre cele mai bine gândite capitole ale programului”, a spus expertul.
El subliniază că obiectivele trebuie privite în contextul limitărilor actuale ale Republicii Moldova: „Trebuie să înțelegem limitările capacităților Republicii Moldova. Astăzi vorbim despre o apărare antiaeriană aflată într-o fază incipientă. Abia începem să identificăm dronele și proiectilele care traversează spațiul nostru aerian. Avem nevoie de război radio-electronic, de capacități de deviere și neutralizare a acestora, însă există și o penurie internațională de sisteme antiaeriene, majoritatea fiind direcționate către Ucraina. Sunt obiective care trebuie privite într-o perspectivă mai lungă”.
„R. Moldova nu are altă opțiune decât parteneriatele”
Comentând obiectivele din domeniul apărării, Cristian Pîrvulescu afirmă că războiul din Ucraina a schimbat radical modul în care statele își construiesc capacitățile de apărare.
„În ceea ce privește războiul modern, nimeni nu este pe deplin pregătit. Nici Statele Unite, nici Europa. Ucraina a fost nevoită să inoveze permanent, iar dronele au schimbat complet regulile jocului. Capacitatea de apărare crește pe măsură ce aceste tehnologii sunt înțelese și integrate”, a explicat expertul.
El consideră că Republica Moldova trebuie să continue investițiile în sisteme de apărare și să-și consolideze cooperarea cu partenerii occidentali.
„Republica Moldova nu are, practic, capacitatea de a se apăra singură și trebuie să și-o construiască. Neutralitatea constituțională limitează opțiunile, iar investițiile militare sunt costisitoare. Totuși, războiul din Ucraina a făcut ca investițiile în apărare să devină indispensabile”, spune analistul.
Cristian Pîrvulescu subliniază că singura soluție realistă este aprofundarea cooperării cu partenerii occidentali. „Până la o eventuală schimbare a Constituției, Republica Moldova nu are altă opțiune decât să dezvolte parteneriate pentru apărare cu România, Uniunea Europeană și NATO. Sprijinul extern este esențial, inclusiv pentru combaterea războiului hibrid”, a punctat acesta.
Și Andrei Curăraru consideră că Republica Moldova nu își poate asigura singură apărarea în cazul unei agresiuni militare.
„Nu cred că este realist ca Republica Moldova să se poată apăra singură în cazul unui atac al Federației Ruse. De aceea, trebuie să cooperăm, să schimbăm informații și să dezvoltăm capacități comune pentru gestionarea situațiilor care nu ajung la nivelul unui conflict militar deschis. Obiectivul nostru trebuie să fie protejarea cetățenilor și a infrastructurii critice și reducerea la minimum a pierderilor de vieți omenești”, a declarat expertul.
În opinia sa, noutatea adusă de Guvernul Tofan nu este schimbarea direcției strategice, ci modernizarea modului în care funcționează statul.
„Nu cred că vom vedea un pivot în relația cu Uniunea Europeană sau în abordarea riscurilor venite din partea Federației Ruse. Noutatea este conceptul de «stat ca serviciu». Dacă accesul cetățenilor, inclusiv al diasporei, la serviciile publice va deveni mai simplu și mai rapid, oamenii vor simți că statul lucrează în interesul lor. În același timp, Guvernul trebuie să valorifice cât mai multe fonduri europene, în special granturi, pentru modernizarea rapidă a sistemului de apărare și a securității naționale, deoarece resursele interne sunt limitate”, a conchis Andrei Curăraru.
CITIȚI ȘI:
