Revista presei interbelice: Chișinăul, al doilea oraș al României Mari după numărul de locuitori
Chișinăul era al doilea cel mai mare oraș al României Mari. O statistică publicată în 1926 arăta că România avea 43 de orașe cu peste 20.000 de locuitori. Pe primul loc se afla Bucureștiul, cu 800.000 de locuitori, urmat de Chișinăul, cu 190.000, foarte aproape de Iași, cu 186.000.
În continuare veneau Galați, Cernăuți, Timișoara, Brăila, Ploiești, Cluj și Oradea. În acest clasament se regăseau și numeroase orașe aflate astăzi pe teritoriul Republicii Moldova: Tighina pe locul 18, Bălți pe 19 cu 50 de mii .respectiv 45 de mii. Soroca cu 36 de mii pe locul 24 și Orhei pe locul 34 cu 25 mii. Statistica arată cât de important era Chișinăul în România interbelică: era al doilea oraș al țării ca populație, înaintea unor centre precum Timișoara, Cluj, Craiova sau Constanța.
Societatea ASTRA îi sprijinea pe tinerii intelectuali basarabeni să studieze în Occident și anunța că absolvenții cu rezultate bune puteau solicita sprijin pentru continuarea studiilor la școli superioare din Apus, fie pentru doctorat, fie pentru specializare.
Dosarul trebuia să cuprindă:
- diploma de licență
- recomandarea unui profesor;
- cv ul și descrierea studiilor dorite;
- țara și orașul în care candidatul voia să studieze;
- un certificat privind situația materială a familiei.
Cererile se depuneau până la 1 septembrie, la sediul ASTREI din Chișinău. Anunțul era semnat de Onisifor Ghibu, comisarul general al ASTREI pentru Basarabia.
Ziarul Romania Nouă scria că elevii din Edineț transformau vacanța de vară într-o lecție de cultură. În lipsa activităților organizate de instituțiile culturale, tinerii întorși acasă din vacanță au pregătit o șezătoare literară în sala teatrului din localitate.
Evenimentul a avut drept scop „cucerirea sufletelor” prin cultură. În program au fost citite texte din Vasile Alecsandri și Ion Luca Caragiale. Un moment aparte l-a oferit Profira Sadoveanu, care a citit din operele tatălui său, Mihail Sadoveanu. Conferința de deschidere a fost dedicată cântecelor și jocurilor românești, iar publicul a urmărit și dansuri naționale, cântece populare și creațiile unui tânăr poet local.
Aflăm în același ziar că autoritățile din Chișinău verificau calitatea apei din fântâni. În vara anului 1926, Serviciul Sanitar al Primăriei a dispus ca medicii orașului să controleleze și să analizeze apa din fântânile din Chișinău și din împrejurimi, după ce fuseseră înregistrate numeroase îmbolnăviri provocate de apa de proastă calitate. Apa, un subiect, actual și după 100 de ani.
Ziarul Dimineața ne oferă informațiile sportive. Aici aflăm cum s-au încheiat semifinala campionatului național al României la fotbal, dintre Juventus București și Fulgerul Chișinău. Aflăm că meciul s-a jucat la București și s-a încheiat neașteptat 2-2. Articolul menționează jocul neașteptat de bun al chișinăuienilor și că de fapt un rezultat corect ar fi fost o victorie pentru Chișinău, care a avut și 2 bare. Aflăm și culorile echipei noastre, ni se spunea: alb-verzii.
Din fotografie se observă dungile verticale de pe tricouri. Aflăm că publicul nu s-au comportat foarte educat și că a intrat pe teren la mai multe faze. Federația a luat decizia pe loc cum să fie o câștigătoare, pentru că finala era deja programată duminică viitoare. Foarte curios, S-a decis rejucarea meciului, încă 90 de minute cu aceiași jucători, în următoarea zi, mai spre seară. 100 de ani in urmă încă nu exista ideea de prelungiri ....
Chișinăul se pregătea să marcheze ziua Reginei Maria. Presa anunța că, în 22 iulie, cu prilejul aniversării Maria a României, la Catedrala din Chișinău urma să fie oficiat un serviciu divin de către episcopul Dionisie Erhan.
Regina Maria era una dintre cele mai iubite personalități ale României Mari. Pentru mulți români, inclusiv pentru cei din Basarabia, ea simboliza unitatea țării, iar aniversarea sa era marcată prin ceremonii religioase și manifestări oficiale în întreaga țară.
Autor Dan Melnic
