Cultură

Mii de ani de istorie sub străzile Chișinăului: Expoziția care dezvăluie memoria ascunsă a orașului poate fi vizitată până la sfârșitul anului

Istoria Chișinăului nu începe cu prima sa atestare documentară. Sub străzile și clădirile orașului se păstrează urmele unor comunități care au locuit acest teritoriu cu mii de ani înainte, iar o parte dintre aceste descoperiri pot fi văzute la expoziția „Arheologia Urbană și Memoria Ascunsă a Chișinăului”, inaugurată la Muzeul Național de Istorie a Moldovei (MNIM).

Expoziția valorifică rezultatele cercetărilor arheologice desfășurate în ultimii ani în municipiul Chișinău și completează informațiile cunoscute până acum din sursele istorice.

„Sub pașii noștri, sub Chișinăul pe care noi îl traversăm zilnic, există foarte multe straturi culturale, există foarte multă istorie și există foarte multă arheologie, care până acum câțiva ani nu era cercetată”, a declarat cercetătorul științific al MNIM, Eugen Nistreanu, la emisiunea „Bună Dimineața” de la Moldova 1.

Dacă despre Chișinăul secolelor XIX-XX existau suficiente documente și imagini, despre orașul medieval și premodern se cunoșteau foarte puține lucruri din punct de vedere arheologic.

În ultimii cinci-șase ani, însă, mai multe șantiere arheologice deschise în capitală au scos la lumină noi vestigii, iar acestea au fost reunite în expoziția de la Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Astfel, proiectul îmbină informațiile din documentele istorice cu rezultatele unui domeniu aflat încă la început de dezvoltare în Republica Moldova – arheologia urbană.

Expoziția a fost gândită ca o călătorie prin istoria orașului și oferă vizitatorilor posibilitatea de a descoperi atât imagini și documente istorice, cât și obiecte autentice recuperate în urma săpăturilor recente, a declarat, la postul național de televiziune, și profesorul de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Sergiu Musteață.

„Conceptul expoziției propune o călătorie în timp și spațiu istoric”, afirmă profesorul.

Expoziția este structurată în mai multe module dedicate evoluției Chișinăului și pune în valoare cele mai vechi biserici de piatră din oraș. Alături de fotografii istorice și imagini actuale, sunt expuse piese originale descoperite în timpul cercetărilor arheologice desfășurate în ultimii ani.

Printre exponatele reprezentative se numără materiale antropologice, ceramică restaurată, monede descoperite în Chișinău, precum și un cavou reconstituit după cercetările efectuate în zona Bisericii Sfinților Constantin și Elena.

„În spatele Bisericii Sfinților Constantin și Elena, am descoperit multe urme de oseminte, precum și un cavou excepțional care a fost reconstituit și, iată, aici, în spatele acestui modul o să-l vedeți aproape autentic”, a declarat Sergiu Musteață.

Vizitatorii pot vedea și o reconstituire inspirată de strada 31 August din secolul al XIX-lea, amenajată cu o bancă, un felinar și manechine îmbrăcate în haine specifice perioadei. De asemenea, expoziția prezintă instrumentele utilizate de arheologi în timpul săpăturilor, precum și documentele prin care sunt înregistrate și analizate descoperirile făcute pe șantiere.

O parte importantă a expoziției este dedicată celor mai vechi urme de locuire descoperite pe teritoriul actualului Chișinău. Potrivit lui Eugen Nistreanu, cele mai vechi vestigii provin din zona Văii Morilor, unde au fost identificate urme ale culturii Cucuteni-Tripolie. Tot aici au fost descoperite și oase fosilizate de mastodont.

Expoziția include și artefacte din epoca bronzului, epoca fierului, perioada antică și cea medievală, descoperite atât în Chișinău, cât și în localitățile din jurul capitalei. Un capitol aparte este dedicat culturii arheologice Chișinău-Corlăteni, denumită după descoperirile făcute în apropierea orașului.

Eugen Nistreanu susține că descoperirile realizate până în prezent demonstrează continuitatea locuirii pe teritoriul actualei capitale timp de mii de ani și oferă o imagine mult mai amplă asupra evoluției orașului decât cea cunoscută până acum din documentele istorice.

„Pot să afirm, ca o concluzie, că stratigrafia arheologică, urmele de locuire ale Chișinăului sunt foarte diverse și cuprind un interval de timp de la 12.000 de ani înainte de Hristos până în zilele noastre”, susține cercetătorul.


Expoziția „Arheologia Urbană și Memoria Ascunsă a Chișinăului” a fost inaugurată oficial pe 21 iulie și va putea fi vizitată la Muzeul Național de Istorie a Moldovei până la 30 noiembrie 2026.

CITIȚI ȘI:

Gabriela Melnic

Gabriela Melnic

Autor

Citește mai mult