R. Moldova a realizat 18 din 20 de reforme ale Planului de creștere, în acest an: 157 mln de euro, așteptați în septembrie
Republica Moldova a realizat 18 din cele 20 de angajamente stabilite cu Uniunea Europeană pentru prima jumătate a anului 2026. În cazul unei evaluări pozitive din partea Comisiei Europene, Chișinăul va primi, în septembrie, o nouă tranșă de 157 de milioane de euro din Planul de creștere, a anunțat miercuri, 22 iulie, secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija.
În total, Republica Moldova a realizat 46 din cele 48 de acțiuni scadente până în prezent, în cadrul Agendei de reforme 2025-2027, „ceea ce a fost apreciat de Comisia Europeană drept cel mai înalt nivel de realizare din toate statele care implementează agenda de reforme, deci Republica Moldova, Ucraina și statele din Balcanii de Vest, cu un nivel de 95%”, a punctat Lilia Dabija, în cadrul unor audieri pe platforma Comisiei parlamentare pentru integrare europeană.
Totuși, cele mai numeroase și cele mai complexe măsuri urmează a fi realizate în perioadele următoare de monitorizare, iar acest lucru ține de modul în care a fost negociat însuși planul de raportare cu partea europeană: acțiunile ușoare au fost concentrate la început, cele structurale - la final.
„Tradițional, Agenda de reforme, ca orice program de planificare strategică, are cele mai complexe acțiuni spre final. Nu este străin nici pentru această Agendă de reforme: cele mai complexe acțiuni abia urmează. Dacă în primul semestru al anului 2026 avem doar 20 de acțiuni, pentru semestrul doi avem 40 de măsuri foarte complexe”, a explicat Lilia Dabija, în cadrul audierii celui de-al treilea raport semestrial privind îndeplinirea condițiilor de plată din Agenda de reforme 2025-2027.
Cele două restanțe: linia Vulcănești-Chișinău și Colegiul disciplinar al CSM
Prima dintre cele două acțiuni neîndeplinite în primul semestru al anului curent este energizarea liniei electrice aeriene Vulcănești-Chișinău. Stația electrică Vulcănești este finalizată în proporție de 100%, urmează finalizarea stației Chișinău. Potrivit raportărilor Ministerului Energiei, comunicate și Comisiei Europene, acțiunea ar urma să fie realizată la 31 august, dar, raportarea fiind semestrială, va fi comunicată drept realizată abia în decembrie.
A doua vizează asigurarea funcționalității depline a celor două colegii specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor este funcțional, cu nouă membri din nouă. În schimb, Colegiul disciplinar are doar cinci membri din șapte, lipsind doi reprezentanți ai societății civile.
„Din păcate, nu s-a reușit angajarea - atât susținerea acestor probe de concurs și evaluare, cât și trecerea prin procedura de evaluare externă, vetting-ul. Doar a șasea persoană se află, pe moment, în procedură de evaluare”, a precizat Dabija.
Pentru al șaptelea post, Ministerul Justiției a organizat concursuri repetate: „A fost selectată o persoană, dar care a renunțat când a fost demarată procedura de vetting și astăzi este anunțat și prelungit concursul, cred că, a cincea oară”.
Separat, o restanță din 2025, accesul marilor consumatori noncasnici pe piața gazelor, a intrat în vigoare în aprilie și a fost raportată acum ca fiind realizată.
Bugetul Curții de Conturi și sistemul antifraudă
Dintre cele 18 acțiuni raportate ca realizate, două au statut de jalon-cheie.
„Ce înseamnă super milestone? Măsuri cu caracter de jaloane. Dacă nu se realizează barem una dintre ele, chiar dacă celelalte le considerăm realizate, niciun leu nu va fi debursat către Republica Moldova”, a explicat raportoarea.
Prima privește independența financiară a Curții de Conturi: a fost modificată legea, astfel încât modul de formare a bugetului instituției se axează preponderent pe rolul comisiei parlamentare de profil, cea pentru economie, buget și finanțe, cu solicitarea opiniei Ministerului Finanțelor, urmând ca proiectul să facă parte din Legea bugetului de stat.
A doua vizează sistemul de investigare și urmărire penală a infracțiunilor împotriva bugetului Uniunii Europene și a bugetului de stat. Rolul de entitate responsabilă a revenit Centrului Național Anticorupție, a fost majorat efectivul instituției și creată o subdiviziune dedicată. Prin hotărâre de Parlament, a fost aprobat și un program pe cinci ani care distribuie rolurile între CNA, Inspectoratul pentru control financiar, Ministerul Justiției și Procuratură.
În total, din cele trei jaloane-cheie scadente până acum, toate au fost realizate: unul în semestrul doi din 2025 și două în primul semestru din 2026. Pentru semestrul doi al anului 2026 sunt prevăzute alte două, ambele pe componenta de control financiar public intern, aflate în curs de realizare.
Zeci de măsuri până în decembrie: nouă cu risc înalt
Pentru semestrul doi al anului 2026, sunt planificate 38 de măsuri, la care se adaugă cele două restanțe, în total 40, cu o valoare brută de 464.4 milioane de euro. Dintre acestea, 13 au fost comunicate Comisiei fără risc, 18 cu risc moderat și nouă cu risc înalt.
Metodologia de încadrare a fost explicată detaliat.* „În primul rând, sistemele informaționale le calific, din start, ca fiind cu risc înalt”*, a spus Dabija. O acțiune trece din risc înalt în risc moderat abia în momentul în care contractul a fost semnat cu dezvoltatorul, după parcurgerea integrală a etapelor de caiet de sarcini, avizare, licitație și soluționare a contestațiilor. Iar proba finală este una foarte concretă: „Livrabilul către Comisia Europeană este screenshotul și dovezile că pot accesa și dânșii acest sistem informațional”.
Măsurile cu risc moderat sunt, în general, cele care depind de adoptarea unor proiecte de legi, fiecare act normativ cu incidență asupra reformei trebuind avizat de Comisia Europeană - o procedură care ia „cel puțin trei luni”.
Printre acțiunile cu risc înalt enumerate în ședință se numără:
• Reorganizarea Căii Ferate a Moldovei în două societăți pe acțiuni: una pentru infrastructură, alta pentru marfă și pasageri.
„Este o măsură foarte complexă, pentru că finalitatea nu rezidă doar în două hotărâri de Guvern, ci prevede crearea a două societăți pe acțiuni, evaluarea bunurilor, asigurarea succesiunii, acoperirea tuturor cheltuielilor, datoriilor”, a argumentat raportoarea.
• Recunoașterea bilaterală a semnăturilor electronice între R. Moldova și statele membre ale UE, proiect de lege urmând a fi remis în curând Comisiei.
• Măsura 66: lichidarea a 10 întreprinderi de stat din lista rezultată în urma procedurii de triere.
• Măsura 91: digitalizarea sectorului medical, inclusiv sistemul de monitorizare a stocurilor de medicamente.
• Măsura 131: migrarea și integrarea a 100% din declarațiile de avere și interese în sistemul informațional al Autorității Naționale de Integritate.
• Măsuri ale Ministerului Justiției privind reducerea cu 40% a duratei de soluționare a cauzelor pe dosarele de corupție, precum și numirea și verificarea prin vetting a tuturor membrilor colegiilor specializate ale CSM.
• Mecanismul de reutilizare a bunurilor confiscate, cu obligația ca 20% dintre acestea să fie folosite în scopuri sociale.
Solicitată de deputați să formuleze o concluzie privind eventualele întârzieri instituționale, Lilia Dabija a indicat trei zone sensibile și anume: sistemele informaționale, procedura de evaluare externă din justiție și reorganizarea sau lichidarea întreprinderilor de stat.
Anul 2027: 67 de măsuri și aproape 600 de milioane de euro
Pentru 2027 sunt prevăzute 67 de măsuri, 22 în primul semestru și 45 în al doilea, cu o valoare potențială de 593.4 milioane de euro pentru bugetul de stat, în ipoteza realizării integrale.
Pentru acțiunile cu termen în ultimul semestru există o perioadă de toleranță de 12 luni, motiv pentru care planificarea bugetară a mijloacelor din Planul de creștere se extinde până în 2028.
Cât a debursat până acum UE prin Planul de creștere
Planul de creștere pentru Republica Moldova, adoptat de Comisia Europeană în octombrie 2024, are o valoare totală de 1.9 miliarde de euro pentru perioada 2025-2027 și este structurat pe două componente: Agenda de reforme, cu 56 de reforme și 153 de acțiuni, și lista proiectelor investiționale.
Pachetul cuprinde 1.5 miliarde de euro împrumuturi concesionale, cu 10 ani de grație și 40 de ani perioadă de rambursare, și 520 de milioane de euro granturi, suma din urmă a fost majorată cu 100 de milioane de euro față de propunerea inițială, în urma negocierilor din Parlamentul European.
Debursările efective de până acum însumează 477.9 milioane de euro:
• 270 de milioane de euro - prefinanțarea, virată în martie 2025;
• 18.9 milioane de euro - prima tranșă, pentru primul semestru din 2025;
• 189 de milioane de euro - a doua tranșă, debursată în 2026 pentru cele 24 din 26 de acțiuni realizate în semestrul doi din 2025 (93%), din care 173 de milioane au mers direct la bugetul de stat, iar circa 16 milioane au susținut proiecte prin Platforma de investiții pentru vecinătate.
Calendarul raportărilor include, până acum, raportul semestrial din iulie 2025, cel din 30 ianuarie 2026, raportul anual din 27 februarie 2026, care măsoară impactul economic al măsurilor, și cel de-al treilea raport semestrial, aprobat de Comitetul interministerial pentru planificare strategică și transmis Comisiei Europene la 10 iulie 2026.
Comisia Europeană are la dispoziție două luni pentru examinare, potrivit Acordului de facilitate, de unde și estimarea unei debursări în septembrie.
În septembrie, la Chișinău va veni misiunea de audit a Executivului european, care va evalua timp de câteva luni mecanismul intern de control managerial și de auditare a măsurilor.
R. Moldova este ultimul stat dintre cele care implementează Agenda de reforme care urmează să fie auditat.
CITIȚI ȘI:
