Revista presei interbelice: Termen-limită pentru solicitarea cetățeniei române de către basarabeni
Ziarul Adevărul menționa, la 22 iulie 1926, că basarabenii mai aveau la dispoziție doar câteva săptămâni pentru a solicita cetățenia română. 1 septembrie era termenul-limită pentru depunerea cererilor.
Presa scria că fuseseră înregistrate deja peste 40.000 de solicitări. Persoanele care locuiau în Basarabia trebuiau să dovedească faptul că se aflau în provincie la 27 martie 1918, data Unirii cu România. Cei stabiliți ulterior trebuiau să demonstreze legăturile lor cu Basarabia, iar cererile românilor transnistreni urmau să fie analizate direct de Ministerul Justiției.
Tot în acest ziar aflam o noutate care ar stârni reacții și azi: Femei preoți la Londra. Conferința metodiștilor din York a acceptat admiterea femeilor în funcțiunile de preoți, cu condiția ca, la căsătoria lor, să demisioneze.
Interesant este că această hotărâre din 1926 nu însemna încă hirotonirea deplină a femeilor. În Marea Britanie, femeile au fost hirotonite ca preoți metodiști abia în 1974, aproape jumătate de secol mai târziu.
Ziarul Dimineața dădea din nou lovitura cu o caricatură inspirată din viața de zi cu zi, de data aceasta ironizând scumpetea din restaurante.
La intrare, un client spune: „Domnule, caut un chelner care să mă dezbrace ca să pot intra în restaurant”. Iar răspunsul vine imediat: „La noi vă dezbracă chelnerul la ieșire”.
Gluma spune totul despre inflația și prețurile ridicate ale vremii: nu intrai sărac în restaurant, ci ieșeai. Se pare că umorul despre nota de plată e bun și după o sută de ani.
Tot pe prima pagină, publicația anunță că, la Chișinău, autoritățile au arestat un cap al rebeliunii de la Tatar-Bunar.
Articolul relata că „Siguranța” (denumirea serviciului de securitate de atunci) l-a reținut pe Robodă, prezentat de autorități drept unul dintre conducătorii răscoalei de la Tatar-Bunar. Acesta fusese arestat și imediat după rebeliunea din 1924, la Ismail, însă reușise să evadeze.
La aproape doi ani de la evenimentele de la Tatar-Bunar, autoritățile române continuau să caute și să aresteze persoanele considerate implicate în rebeliune. Urmările acelei revolte nu se încheiaseră odată cu luptele, ci au continuat mult timp prin anchete și procese.
Ziarul Dacia scria că Regele Ferdinand a fost primit cu onoruri la Milano. În drumul său spre Paris, Ferdinand I al României a făcut o scurtă oprire la Milano, unde a fost întâmpinat de oficialități italiene, reprezentanți ai comunității românești și de un grup de studenți români care l-au aclamat în gară.
După această primire, suveranul și-a continuat călătoria spre capitala Franței. Privită astăzi, știrea are și o valoare simbolică. Un an mai târziu, regele se stingea. Iar aceasta avea să fie una dintre ultimele călătorii externe ale Regelui Ferdinand.
Aflăm de la rubrica de sport din același ziar deznodământul semifinalei în care juca Fulger Chișinău. Echipa se oprea în semifinale după ce a pierdut cu 4–1 rejucarea meciului încheiat mai întâi la egalitate cu Juventus București.
În cealaltă semifinală, Chinezul Timișoara a învins AMTE Arad, iar finala urma să se dispute între Juventus București și Chinezul Timișoara. Articolul lăuda jocul echipei noastre și amintea cât de aproape au fost chișinăuienii să ajungă ei în finală, în locul celor de la Juventus București.
Pentru final am lăsat o știre din ziarul Dimineața. Ziarul publica o fotografie de la un concert considerat cu totul neobișnuit.
La Los Angeles, o orchestră formată din 24 de piane cânta simultan. Un adevărat spectacol al epocii. Și astăzi un concert cu 24 de piane ar atrage atenția.
Autor: Dan Melnic
