Republica Moldova va avea o lege dedicată pieței criptoactivelor: Trei tipuri de active și reguli noi pentru tranzacții
Piața criptoactivelor din Republica Moldova va fi reglementată printr-o lege specială, care va stabili cine poate emite, tranzacționa și furniza servicii cu active virtuale, precum și regulile de supraveghere și protecție a investitorilor. Proiectul de lege a fost aprobat de Guvern.
Legea împarte criptoactivele în trei categorii:
- tokenuri de monedă electronică, care își stabilizează valoarea în raport cu o monedă oficială;
- tokenuri raportate la active, care își stabilizează valoarea în raport cu unul sau mai multe active;
- alte tipuri de criptoactive.
Supravegherea și reglementarea pieței criptoactivelor vor fi împărțite între Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) și Banca Națională a Moldovei (BNM).
CNPF va fi responsabilă de autorizarea și supravegherea emiterii majorității criptoactivelor, a ofertelor publice, a furnizorilor de servicii de criptoactive și de prevenirea abuzurilor de piață. La rândul său, BNM va reglementa emiterea și tranzacționarea tokenurilor de monedă electronică de către instituțiile de credit și instituțiile emitente de monedă electronică.
Proiectul de lege stabilește reguli distincte pentru fiecare categorie de participanți la piața criptoactivelor.
Astfel, ofertanții de criptoactive vor putea lansa oferte publice doar dacă sunt persoane juridice, publică o „carte albă” cu informații despre proiect, acționează transparent și își asumă răspunderea pentru eventualele informații eronate. Totodată, aceștia vor fi obligați să ofere investitorilor dreptul de retragere.
Pentru emitenții de tokenuri raportate la active, proiectul de lege prevede cerințe mai stricte. Aceștia vor trebui să fie autorizați de CNPF și să dețină rezerve de active suficiente pentru a acoperi obligațiile față de investitori. De asemenea, vor fi obligați să răscumpere tokenurile la cererea deținătorilor.
Emitenții vor trebui să mențină fonduri proprii de cel puțin 350.000 de euro sau la un nivel echivalent cu 2% din valoarea medie a rezervei de active ori cu un sfert din cheltuielile generale fixe din anul precedent, în funcție de valoarea cea mai mare. În plus, aceștia vor fi obligați să elaboreze planuri de redresare și de răscumpărare pentru situațiile în care nu își mai pot îndeplini obligațiile.
În cazul tokenurilor de monedă electronică, emitenții vor trebui să fie instituții de credit sau instituții emitente de monedă electronică autorizate de BNM. Aceștia vor avea obligația să emită și să răscumpere tokenurile la valoarea nominală, să păstreze fondurile în active sigure și să elaboreze planuri de redresare pentru situații de risc, în vederea protejării deținătorilor.
Unele active, precum NFT-urile, nu vor intra sub incidența acestei legi. De asemenea, nu vor fi vizate criptoactivele care se califică drept instrumente financiare, depozite, fonduri, produse de asigurare sau reasigurare ori sisteme de pensii și de securitate socială.
„Prin proiect propunem crearea unui cadru de reglementare care să asigure o abordare prudentă a domeniului cripto, cu monitorizarea corespunzătoare din partea autorităților de reglementare și protecția persoanelor care doresc să investească în acest domeniu”, a declarat ministra Finanțelor, Victoria Belous, în ședința Guvernului din 22 iulie.
Autorii proiectului susțin că reglementarea pieței criptoactivelor este necesară pentru alinierea Republicii Moldova la standardele europene și internaționale. Potrivit acestora, cadrul legal urmărește și reducerea riscurilor generate de lipsa unor reglementări clare în acest domeniu.
În prezent, piața criptoactivelor din Republica Moldova nu este reglementată printr-o lege dedicată. Autoritățile au reacționat la acest fenomen încă din 2017, când BNM a emis un prim avertisment și a recomandat companiilor și populației să evite implicarea în tranzacții cu criptoactive, din cauza riscurilor asociate.
În octombrie 2022, BNM a cerut prestatorilor de servicii de plată nebancari să nu mai intermedieze plăți către și din conturi de plăți și de monedă electronică utilizate pentru tranzacții cu active virtuale. Autoritatea a invocat prevederile Legii privind prevenirea și combaterea spălării banilor, care obligă entitățile raportoare să aplice măsuri de precauție în funcție de riscurile identificate.
Odată cu intensificarea riscurilor de ocolire a sancțiunilor economice internaționale impuse ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, Republica Moldova și-a ajustat legislația și a interzis prestarea serviciilor privind activele virtuale pe teritoriul național. Totodată, a fost introdusă o limită de 50.000 de lei pe lună pentru tranzacțiile efectuate de clienții din Republica Moldova prin intermediul prestatorilor de servicii privind activele virtuale autorizați în alte state.
CITIȚI ȘI:
