Sănătatea creierului începe cu obiceiuri simple. Recomandările profesorului Stanislav Groppa
Sănătatea creierului începe cu obiceiuri simple, dar esențiale, care țin de rutina zilnică, de la un somn suficient și o alimentație echilibrată până la activitate fizică moderată și stimulare intelectuală. Tot mai multe studii arată că prevenția are un rol important în reducerea riscului de apariție a afecțiunilor neurologice și în menținerea funcțiilor cognitive odată cu înaintarea în vârstă.
Academicianul Stanislav Groppa subliniază că sănătatea creierului nu înseamnă doar lipsa unei afecțiuni neurologice, ci și capacitatea de a învăța, de a comunica, de a lua decizii și de a participa activ la viața socială.
În ultimii ani, acest subiect a atras tot mai mult interes din partea comunității internaționale, fiind inclus pe agenda Forumului Economic Mondial de la Davos și a altor evenimente dedicate atât sănătății publice, cât și cercetării și dezvoltării durabile.
„Creierul este acel organ care ne definește gândirea, comportamentul, memoria, relațiile, dar și, foarte important, identitatea”, a declarat Stanislav Groppa, invitat în platoul emisiunii „Bună Dimineața” de la Moldova 1, în contextul marcării la 22 iulie a Zilei Mondiale a Sănătății Creierului.
Acesta a subliniat că sănătatea creierului influențează inclusiv dezvoltarea economică și socială, motiv pentru care tot mai multe state elaborează strategii dedicate protejării sănătății cerebrale.
Profesorul a explicat că există numeroși factori care afectează funcționarea creierului, printre care hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, obezitatea, sedentarismul, fumatul, consumul excesiv de alcool și utilizarea altor substanțe nocive.
În schimb, activitatea fizică regulată, alimentația echilibrată, prevenirea tulburărilor depresive și, nu în ultimul rând, un somn sănătos, contribuie la menținerea acestui organ.
„Somnul este procesul în care are loc o remodelare și o revitalizare a funcțiilor cerebrale”, a explicat Stanislav Groppa.
Academicianul recomandă respectarea unei igiene a somnului, inclusiv evitarea utilizării telefoanelor mobile, tabletelor sau a calculatoarelor cu cel puțin o oră înainte de culcare. De asemenea, durata somnului trebuie adaptată vârstei, copiii având nevoie de mai multe ore de somn decât adulții.
Referindu-se la neuroplasticitatate, profesorul a precizat că creierul poate fi stimulat și antrenat pe tot parcursul vieții, însă acest proces propune implicare activă. El recomandă învățarea continuă, studiul limbilor străine, comunicarea, dezvoltarea unor noi competențe și utilizarea echilibrată a tehnologiilor moderne, inclusiv a inteligenței artificiale.
„Creierul este un organ foarte fin. Este un organ care necesită de a-l menține și de a avea o atitudine foarte grijulie, de a-l iubi”, a spus profesorul universitar.
În opinia sa, lipsa de concentrare, despre care se vorbește tot mai frecvent în ultimii ani, poate fi atenuată printr-un stil de viață sănătos, stabilirea unor obiective clare și stimularea permanentă a activității intelectuale încă din copilărie.
„Creierul este cel mai important capital pe care noi îl avem, dar acest capital necesită să fie menținut”, a subliniat Stanislav Groppa.
Ziua Mondială a Sănătății Creierului este marcată anual la data de 22 iulie și are drept scop creșterea gradului de conștientizare privind importanța prevenției bolilor neurologice și adoptarea unui stil de viață care să contribuie la menținerea sănătății cerebrale pe tot parcursul vieții.
CITIȚI ȘI:
- Somnul pierdut în timpul săptămânii nu se recuperează în weekend, avertizează specialiștii
- Operații pe creier, cu ochelari speciali, inventați la Chișinău: R. Moldova, pe locul doi în Europa la implicarea populației active în industria tech
- Marcel Ivanov, medic moldovean cu renume mondial: „Când revin în Moldova, îmi reîncarc bateriile”
- Un pacient diagnosticat cu tumoare cerebrală a fost operat cu succes, după o intervenție efectuată la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie
