Sindromul FOMO explicat de psihoterapeuți: „Nu este problema tehnologiei, este problema stării interioare a persoanei”
Într-o perioadă în care telefoanele și rețelele de socializare au devenit parte din rutina zilnică, tot mai multe persoane ajung să verifice constant ce fac ceilalți, ce experiențe trăiesc și ce momente împărtășesc online. Această nevoie permanentă de conectare poate fi legată de fenomenul FOMO (Fear of Missing Out), cunoscut ca fiind teama de a pierde ceva important.
FOMO nu este un diagnostic, ci o stare emoțională care are la bază anumite nevoi personale, precum dorința de apartenență, validare și conectare cu ceilalți, susține psihoterapeuta Svetlana Șișcanu.
În spatele acestui comportament se poate afla un sentiment de nesiguranță legat de propria valoare și de locul pe care persoana simte că îl ocupă în societate.
„Este, de fapt, un gol interior pe care nu îl pot acoperi - nu știu cine sunt eu, ce vreau eu de la viață, unde este locul meu”, a explicat Svetlana Șișcanu, la emisiunea „Bună Dimineața” de la Moldova 1.
Psihoterapeuta susține că rețelele de socializare nu creează acest fenomen, ci îl fac mai vizibil, deoarece oferă acces permanent la viețile altor persoane.
Utilizatorii văd, de cele mai multe ori, doar momentele selectate și pozitive ale celorlalți, ceea ce poate alimenta comparația și impresia că propria viață este mai puțin împlinită.
„Ceea ce se plasează pe rețelele de socializare sunt momentele cele mai frumoase pe care le alege fiecare și aceasta este o normă. Fiecare alege ce i-a plăcut mai mult, dar percepția celorlalți este că eu nu pot avea așa ceva”, a menționat experta.
Deși termenul FOMO a devenit cunoscut mai ales din ultimii ani, odată cu dezvoltarea platformelor online, tendința de comparare cu ceilalți a existat mereu.
„Dintotdeauna a existat starea aceasta de comparație cu alții, de când este lumea. Doar că acum, când rețele de socializare sunt mult mai larg utilizate, este mai deschis acest lucru și este mai accesibil”, a precizat psihoterapeuta.
Adolescenții, cei mai vulnerabili
Fenomenul este întâlnit în special în rândul adolescenților, perioadă în care apartenența la grup și acceptarea socială au o importanță deosebită. Nevoia de a fi conectat cu cei de aceeași vârstă poate determina tinerii să petreacă mult timp online și să își raporteze propria viață la ceea ce văd pe internet.
„În adolescență, este o necesitate acută de apartenență socială. Adolescentul are nevoie mai mult decât un adult de a fi prezent acolo unde sunt semenii săi”, a spus Svetlana Șișcanu.
Specialista recomandă părinților să fie atenți atunci când utilizarea telefonului și a rețelelor de socializare începe să influențeze starea emoțională sau comportamentul copilului.
Printre semnalele de alarmă se numără schimbările bruște de dispoziție, iritabilitatea, dificultățile de somn, izolarea sau reacțiile puternice atunci când accesul la telefon este limitat.
În astfel de situații, psihoterapeuta recomandă apelarea la ajutor specializat, mai ales atunci când aceste manifestări afectează viața de zi cu zi a adolescentului.
Potrivit Svetlanei Șișcanu, cauza principală nu este tehnologia în sine, ci modul în care o persoană încearcă să compenseze anumite lipsuri emoționale prin conectarea permanentă la exterior.
„Nu este problema tehnologiei, este problema stării interioare a persoanei, fiindcă atunci când la mine acolo este gol, eu caut să umplu cu ceva”, a explicat aceasta.
Pentru a reduce efectele FOMO, specialiștii recomandă stabilirea unor limite în utilizarea rețelelor de socializare: verificarea aplicațiilor doar în anumite momente ale zilei, oprirea notificărilor care distrag atenția și găsirea unui echilibru între activitățile online și cele din viața reală.
CITIȚI ȘI:
- ANALIZĂ | Generația „ecranelor”, între libertatea digitală și riscurile pentru sănătatea mintală
- Autismul în Republica Moldova: provocări și inițiative care schimbă vieți
- Cazurile de bullying în școli, în creștere: ce măsuri propun experții
- Epuizarea profesională afectează sănătatea fizică și psihică: Recomandările psihologului
