Numeroase râuri mici au secat aproape complet. Fenomenul este provocat de mai mulți factori, spun ecologiștii
Republica Moldova se confruntă cu o criză hidrologică severă, în care numeroase râuri mici au secat aproape complet. Ecologiștii atrag atenția că fenomenul este provocat de mai mulți factori, de la temperaturile ridicate și evaporarea intensă până la activitățile agricole și lipsa fâșiilor forestiere de protecție.
Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu a emis o avertizare hidrologică valabilă până pe 28 iulie și îndeamnă populația și agenții economici să nu facă abuz.
Râul Botna, care străbate mai multe localități din centrul țării, este la un pas de secare. Nivelul apei a scăzut dramatic, iar autoritățile au instituit Cod roșu hidrologic. Debitul râului a ajuns la doar 10% din media specifică acestei perioade, ceea ce înseamnă că în albie curge de zece ori mai puțină apă decât în mod obișnuit. Iată de ce oamenii sunt îndemnați să economisească apa și să o utilizeze doar atunci când este strict necesar.
Cea mai gravă situație este pe râurile Vilia, Draghiște, Cubolta, Căinar și Botna, unde a fost emis Cod roșu. Râul Botna, afluent al Nistrului, traversează și localitatea Ruseștii Noi din raionul Ialoveni. Localnicii dau vina pe iresponsabilitatea oamenilor care aruncă gunoi. Efectele acestor acțiuni sunt amplificate de lipsa precipitațiilor.
„Nu sunt îngrijite, e haos mare. - Se curăță albia? - Da, s-a făcut curățire acum un an în urmă, s-a adâncit, dar, din păcate, se mai aruncă gunoi”.
„A fost curățit un an în urmă, dar tot mai aruncă oamenii ba una, ba alta”.
„Avem puține ploi cred și nivelul apei scade. Toți ne străduim să economisim, dar condițiile climaterice se schimbă”.
„Sigur că ar mai trebui de îngrijit toate râurile, toate apele trebuie îngrijite. Apa este viața”.
Ecologiștii spun că secarea râurilor este provocată de mai mulți factori, nu doar de lipsa precipitațiilor. Printre principalele cauze se numără schimbările în regimul hidrologic, activitățile agricole, dar și lipsa fâșiilor forestiere de protecție.
„Avem o suprafață impunătoare de zone de protecție a râurilor și doar pe 11% din aceste zone putem regăsi perdele forestiere de protecție, care au un mare rol pentru a proteja volumul de apă din aceste râuri. Fără ele, râurile, desigur, evaporă aceste ape”, a menționat ecologistul Petru Vinari.
„Scurgerea redusă pe râurile mici este pe tot parcursul anului, însă, pe timpul verii este mai agravată. În condițiile deficitului de precipitații, debitele lor rămân reduse. În plus, multe dintre aceste râuri sunt influențate de lacuri de acumulare și iazuri existente pe cursul lor care modifică regimul natural de curgere”, a declarat Ecaterina Gîdilica, inginer principal la Direcția prognoze hidrologice.
Pe Nistru, între Naslavcea și Dubăsari, este valabil Codul galben de avertizare hidrologică. Scurgerea apei constituie până la 40% din media multianuală a lunii.
Pe sectorul Dubăsari-Tudora a fost emis Cod portocaliu, debitul ajungând la numai 30% din valorile normale. O situație asemănătoare se atestă și pe râul Prut.
Între Criva și Ungheni, scurgerea apei reprezintă 30-40% din media multianuală.
CITIȚI ȘI:
