Facturi mai mici și mai puțină dependență de gaz: Cum se aliniază R. Moldova noului plan energetic al UE
Uniunea Europeană își propune să reducă dependența de combustibilii fosili importați și să transforme electricitatea în principala sursă de energie a economiei europene, printr-un nou Plan de Acțiune pentru Electrificare și o reformă a pieței europene a carbonului. Strategia, prezentată recent de Comisia Europeană, urmărește diminuarea facturilor la energie pentru populație și industrie, iar Republica Moldova începe deja să transpună obiectivele europene prin programe de eficiență energetică și sprijin pentru producerea energiei regenerabile.
Potrivit Comisiei Europene, criza energetică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu au demonstrat cât de vulnerabilă este economia europeană atunci când depinde de importurile de gaze și petrol.
Vicepreședinta Comisiei Europene pentru o Tranziție Curată, Justă și Competitivă, Teresa Ribera, a declarat că amânarea investițiilor în tranziția energetică ar însemna costuri și mai mari pentru statele europene.
„Fiecare an de întârziere este un alt an și costuri mai mari din cauza vulnerabilităților suplimentare, un alt an de expunere la crize pe care nu le-am ales (…). Suntem convinși că este momentul să continuăm să acționăm”, a afirmat Teresa Ribera.
Noua strategie a UE urmărește consolidarea competitivității economiei europene și reducerea dependenței de combustibilii fosili importați: „Ecologic este mai ieftin și mai înțelept. Dependența este costisitoare. Știm că decarbonizarea este cea mai bună strategie economică și de securitate pentru Europa”.
UE vrea să dubleze gradul de electrificare până în 2040
În prezent, aproximativ 70% din electricitatea produsă în Uniunea Europeană provine din surse curate, însă electricitatea reprezintă doar 23% din consumul total de energie. Prin noul plan, Bruxellesul își propune ca această pondere să ajungă la 46% până în 2040.
Strategia include reducerea costurilor energiei electrice, simplificarea autorizării proiectelor energetice, extinderea rețelelor electrice inteligente, dezvoltarea capacităților de stocare și promovarea tehnologiilor verzi produse în Uniunea Europeană.
Comisia Europeană propune inclusiv reducerea taxării electricității în raport cu gazele naturale, accelerarea instalării contoarelor inteligente și eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili.
„Avem nevoie de o taxă pe electricitate mai mică decât cea pe gaz (…). Ne angajăm să eliminăm treptat cele 100 de miliarde de euro dedicate subvenționării combustibililor fosili”, a adăugat Teresa Ribera.
Energia curată produsă în Europa reprezintă cea mai sigură soluție pentru reducerea costurilor, a afirmat comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen.
„Dublăm eforturile pentru utilizarea energiei curate autohtone, deoarece aceasta este cea mai ieftină și mai fiabilă sursă de energie pe care o avem. (…) Trebuie să facem consumul de energie electrică mai inteligent și mai flexibil”, a spus comisarul european.
Potrivit estimărilor Comisiei Europene, implementarea planului ar putea reduce factura anuală a Uniunii Europene pentru importurile de combustibili fosili cu aproximativ 260 de miliarde de euro.
„Casa Verde”, primul pas al Republicii Moldova spre electrificare
În calitate de stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova își armonizează politicile energetice cu cele europene.
Unul dintre principalele instrumente este programul „Casa Verde”, implementat de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED), cu sprijin financiar inclusiv din partea Uniunii Europene.
Programul finanțează izolarea termică a locuințelor, instalarea panourilor fotovoltaice, a bateriilor de stocare și a pompelor de căldură. Printre beneficiarii programului se numără familia Hîncu din satul Floreni, care a investit într-un sistem fotovoltaic, baterii de stocare și o pompă de căldură.
„Noi aveam deja câțiva pași făcuți, pentru că o condiție era ca locuința să fie termoizolată și să avem geamuri termopan. Altfel, pierderile de căldură sunt prea mari”, a declarat Igor Hîncu, la Moldova 1.
Investiția totală s-a ridicat la aproximativ 420.000 de lei, iar grantul acordat prin CNED a acoperit aproape jumătate din valoarea eligibilă.
„Dacă am fi plătit doar noi, investiția s-ar fi amortizat în aproximativ 25 de ani. Cu ajutorul grantului, perioada de recuperare scade la circa 10-11 ani”, a mai spus beneficiarul.
Sistemul instalat include 20 de panouri fotovoltaice cu o putere de 12 kW, un invertor și baterii pentru stocarea energiei.
„Stocarea este esențială. Ne oferă energie pe timp de noapte și în cazul penelor de curent. Centrala pe gaz a rămas doar ca rezervă”, a subliniat Igor Hîncu.
Acesta spune că gospodăria a devenit prosumator, iar prima factură după instalarea sistemului a fost negativă.
„Am livrat mai multă energie în rețea decât am consumat. Furnizorul are să ne restituie aproximativ 3.100 de lei sau putem utiliza această sumă în sezonul rece”, a explicat el.
CNED: peste 1.700 de familii au solicitat finanțare
Directorul Centrului Național pentru Energie Durabilă, Ion Muntean, spune că interesul populației pentru program este peste așteptări. „Instrumentul acoperă 50% din costul măsurilor eligibile, în limita a 200.000 de lei”, a declarat acesta.
Potrivit lui, în primul an de implementare au fost depuse peste 1.700 de cereri. „Programul ar trebui să ne permită să ajungem la aproximativ 9.000 de familii, care își vor reduce facturile la energie cu aproximativ 100 de milioane de lei anual”, a precizat directorul CNED.
Ion Muntean afirmă că Republica Moldova implementează deja măsuri care coincid cu obiectivele noului Plan european pentru Electrificare.
„Punem accent pe soluțiile de încălzire bazate pe energie electrică, în special pe pompele de căldură. De asemenea, stimulăm transportul electric și instalarea stațiilor de încărcare pentru vehicule electrice”, a spus acesta.
Pe de altă parte, fermierul și antreprenorul din Comrat, Dmitri Manol, susține că, în pofida oportunităților de finanțare disponibile, o parte dintre locuitorii regiunii găgăuze continuă să privească cu neîncredere sprijinul oferit de Uniunea Europeană, influențați de discursul pro-Est.
Potrivit acestuia, această reticență îi determină pe mulți să rateze oportunități importante de dezvoltare, motiv pentru care încearcă să demonstreze, prin propria experiență, beneficiile concrete ale investițiilor și programelor finanțate de Uniunea Europeană.
Sectorul energetic face parte din Capitolul 15 - „Energie” - al negocierilor de aderare la Uniunea Europeană și este inclus în Clusterul 4, care vizează „Agenda verde și conectivitatea sustenabilă”.
Până în prezent, R. Moldova a deschis negocierile pentru Clusterul 1 „Elementele fundamentale” și Clusterul 6, cel care ține de „Relații externe”.
CITIȚI ȘI:
